ARB avertizează: Plafonarea dobânzilor ar putea duce la scăderea creditării şi a consumului şi ar afecta investiţiile

Drept urmare, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită Parlamentului României asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.

Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact realizat de către KPMG Advisory, care arată că impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.

Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de: înăsprirea condiţiilor de creditare şi reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare; adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor; limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar; creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară; la nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice; reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare; lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.

În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potenţială reducere a creditării populaţiei cu 5% ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investiţiilor cu 0,17% şi a PIB cu 1,80%. În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, având în vedere potenţialul de diminuare a capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa economia reală, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi a agenţilor economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investiţiilor cu 0,27% şi a PIB cu 2,84%.

Alte articole

Băncile din România nu mai au cui să dea credite! Ce au făcut cu zeci de miliarde

Românii au cea mai mică încredere în bănci, dintre popoarele din Europa de est şi centrală

În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituţiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei. Informaţiile care au stat la baza întocmirii acestui studiu sunt limitate la informaţii disponibile în mod public din surse oficiale. Comunitatea bancară îşi manifestă întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive în cadrul comisiilor parlamentare ce urmează a aviza proiectele de lege menţionate mai sus, pentru a putea prezenta într-o manieră realistă, responsabilă şi detaliată potenţialele efecte ale acestora asupra economiei României şi a cetăţenilor săi pe termen mediu şi lung.

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor ar urma să impună pentru creditele ipotecare o dobândă anuală efectivă (DAE) de 2,5 ori dobânda de politică monetară a BNR şi de 18% pentru creditele de consum, însă se vor genera efecte “în lanţ”. Studiul KPMG estimează că plafonarea DAE, prin raportare la dobânda de politică monetară în cazul creditelor ipotecare, ar conduce la situaţii imposibile în cazul în care dobânda de politică monetară ar deveni negativă sau zero, iar băncile ar fi în situaţia în care ar trebui să acorde împrumuturi cu dobânda 0 sau negativă.

De exemplu, dacă dobânda legală ar fi -0,1% (astfel cum deja s-a întâmplat în cazul Băncii Centrale Europene în iunie 2014, când dobânda a scăzut la o valoare negativă pentru prima dată), băncile nu ar putea să-şi împrumute clienţii cu dobânzi sub -0.25% pe an, având în vedere costurile pe care aceasta le înregistrează şi care ar trebui incluse (de finanţare, operaţionale şi de risc). În ceea ce priveşte folosirea altor exemple de plafonare din alte state membre ale Uniunii Europene, trebuie reţinut că plafoanele sunt raportate la piaţa creditelor în moneda euro, iar emularea de costuri de creditare plafonate similare în piaţa românească, unde creditarea are loc majoritar în lei, este astfel incorectă. Este relevant faptul că limitările din acele ţări se bazează pe media dobânzilor anuale efective practicate în piaţă permiţând funcţionarea sănătoasă a pieţei şi au fost în general raportate la tipuri de produse şi/sau la cazuri sociale. Dincolo de efectele presupus pozitive pe care le-ar genera o asemenea măsură, pe termen mediu şi lung consecinţele nu vor ajuta nici consumatorii şi nici economia, ci eventual doar anumite persoane cu credite în derulare, care ar beneficia de o reducere a costurilor, aşa cum reiese şi din studiul de impact prezentat. Pe de altă parte, vor exista şi efecte imediate, cum ar fi înăsprirea condiţiilor de creditare şi retragerea anumitor produse pentru persoane fizice de pe piaţă.

Iniţiativa legislativă privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate are în vedere limitarea, prin lege, a valorii recuperabile de la un consumator în cazul în care a intervenit un transfer al drepturilor de creanţă ar putea anula raţiunea economică a investitorilor de a achiziţiona asemenea creanţe ale debitorilor cu dificultăţi de plată, acestea urmând să fie gestionate direct de către instituţiile de credit în cadrul unor procese îngreunate de volumele mari de credite neperformante acumulate la nivelul acestora, ceea ce este în contradicţie cu eforturile la nivel de politici europene (BCE, EBA, EcoFin).

Iertarea necondiţionată a unei părţi din datoria debitorilor (inclusiv şi în mod special pentru cei cu datorii restante, indiferent de situaţia financiară şi socială), ar putea induce un comportament de indisciplină financiară, unii debitori putând face uz de beneficiul utilizării unui credit de o anumită valoare, cu consecinţa restituirii, fără niciun fel de urmări sau efecte negative, doar a unei părţi din creditul utilizat. Astfel, ca urmare a înăspririi condiţiilor de creditare, vor fi penalizaţi alţi consumatori de bună credinţă care ar putea fi privaţi de oportunităţi de dezvoltare sau de achiziţionare a anumitor bunuri de care au nevoie sau care ar putea fi nevoiţi să se îndrepte spre surse alternative de finanţare.

Considerăm că şi această iniţiativă prezintă serioase vicii de constituţionalitate, inclusiv din perspectiva intenţiei de aplicare la contractele în derulare prin prezumarea unei situaţii de impreviziune ope legis, ceea ce Curtea Constituţională a statuat deja că este vădit neconstituţional. Şi această măsură va conduce la restrângerea accesului la creditare şi creşterea costului creditelor noi, iar acumularea creditelor neperformante la nivelul instituţiilor de credit va reduce capacitatea acestora de a finanţa economia reală, cu toate consecinţele negative ce pot rezulta de aici asupra economiei şi a consumatorilor. Astfel, înăsprirea condiţiilor de creditare ar afecta în principal consumatorii cu venituri scăzute, adâncind diferenţele dintre categoriile sociale. III. Iniţiativa legislativă privind eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit Proiectul de lege care priveşte eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit pentru consumatori induce falsa opinie că debitorii vor fi protejaţi de o eventuală executare silită de către instituţiile de credit, în condiţiile în care, din cauza acestei iniţiative, consumatorii vor trebui să suporte cheltuieli suplimentare de judecată a căror valoare va creşte proporţional cu durata procesului judiciar şi cu valoarea creditului.

Băncile vor opera în continuare popriri pe conturile clienţilor pentru datoriile către stat (pentru care nu există o eliminare a caracterului executoriu), însă nu vor putea executa datoriile propriilor debitori. Aplicarea acestei iniţiative legislative conduce la aglomerarea instanţelor de judecată şi la creşterea duratei unui asemenea litigiu în instanţă până la 3 ani, în timp ce în statele membre UE durata unui asemenea litigiu este, de regulă, între 1- 3 luni. Această propunere legislativă este de natură să inducă cel mai probabil un comportament de indisciplină financiară. Astfel, condiţiile de creditare vor fi înăsprite ca parte a procesului de selecţie a viitorilor împrumutaţi, putând conduce la excluderea unor consumatori de bună credinţă. Şi în cazul acestui proiect de lege, din cauza aplicării şi pe contractele existente din portofoliul instituţiilor de credit, apar o serie de probleme îngrijorătoare de legalitate şi constituţionalitate, dincolo de lipsa de predictibilitate şi securitate indusă astfel în mediul investiţional şi de afaceri românesc.