După studierea genomurilor Omului de Denisova, savanţii au găsit trăsături genetice similare cu oamenii moderni din estul Asiei, întărind ipoteza conform căreia aceştia au trăit împreună cu Homo Sapiens şi cu neanderthalii, scrie Indy100.
Înainte de descoperirea brăţării, se credea că aceştia sunt mai primitivi decât vărul lor, Omul de Neanderthal, dar detaliile şi abilităţile necesare de a realiza această brăţară pun la îndoială această idee.
De asemenea, savanţii exclud ideea conform căreia brăţara a fost realizată de Homo Sapiens sau de Omul de Neanderthal, având în vedere că a fost făcută cu 30.000 de ani mai devreme decât începutul Epocii de Piatră.
Brăţara conţine clorit, o piatră care se găseşte la 240 de kilometri de peşteră. Directoarea muzeului din Novosibirsk, unde în prezent se găseşte brăţara, Irina Salnikova, a precizat că „aptitudinile creatorului său sunt perfecte. Iniţial, am crezut că a fost făcută de neanderthali sau de oamenii moderni, dar se pare că acesta era denisovan”.
Anatoly Derevyanko, director al Institutului de Arheologie şi Etnografie din Rusia, a precizat că „era purtată în momente speciale”. Indiciile arată că brăţara se purta pe mâna dreaptă, de către un copil sau o femeie.
Derevyanko adaugă şi că „există o gaură cu un diametru de 0,8 centimetri. Studiind-o, savanţii au descoperit că viteza de rotaţie a perforaţiei era mare, cu fluctuaţii minime. Maestrul antic era priceput în tehnici care nu sunt considerate specifice pentru Paleolitic”.