„Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti salută cu bucurie numirea, de către Papa Francisc, a Mons. Aurel Percă în oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti şi se îndreaptă cu recunoştinţă spre Mons. Ioan Robu, care a păstorit Arhidieceza timp de 36 de ani”, se arată într-un comunicat transmis joi de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti.
Conform normelor bisericeşti în vigoare, împlinind vârsta de 75 de ani, IPS Ioan Robu i-a înaintat Papei Francisc o scrisoare prin care renunţă la oficiu. Suveranul Pontif a acceptat renunţarea Mons. Robu la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti şi a numit un succesor al acestuia la conducerea Arhidiecezei.
Mons. Aurel Percă, până acum episcop auxiliar al Diecezei de Iaşi, va lua în posesie Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti în 11 ianuarie 2020, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne celebrate în Catedrala Sf. Iosif din Capitală. Până atunci, prin voinţa Papei Francisc, Arhidieceza va fi condusă în continuare de Mons. Ioan Robu, ca administrator apostolic.
Potrivit sursei citate, Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti (ARCB) se întinde pe un teritoriu care depăşeşte puţin Austria ca suprafaţă şi densitate a populaţie (92.120 km2 şi 8.870.000 de locuitori) şi numără 60.500 de romano-catolici. Este organizată într-un Vicariat Episcopal (de Dobrogea), 6 decanate şi 67 de parohii şi are 145 de preoţi diecezani (din care 45 activează în alte dieceze), 12 preoţi rezidenţi neîncardinaţi, 35 de preoţi călugări, 285 de persoane consacrate (15 călugări şi 270 de călugăriţe). Din cei 100 de preoţi prezenţi în Arhidieceză, 83 sunt activi, 13 pensionari şi 2 urmează studii de specialitate. Pe teritoriul ARCB funcţionează 3 instituţii de învăţământ superior şi de cercetare, 5 centre preuniversitare, 3 şcoli de formare permanentă, 14 grădiniţe, 12 instituţii sociale şi de caritate, şi activează peste 30 de asociaţii, organizaţii şi mişcări ecleziale.
Monseniorul Ioan Robu a atacat în instanţă adeverinţa de necolaborare cu Securitatea, întrucât din preambulul acesteia reieşeau relaţiile apropiate ale acestuia cu Securitatea. Instanţa a decis ca documentul să rămână public.