Arhitecţii din Bucureşti: Primăria distruge marile bulevarde din nord, ca să se circule mai repede

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) Bucureşti, alături de alţi specialişti în arhitectură şi urbanism şi reprezentanţi ai societăţii civile susţin că Primăria Capitalei va distruge marile bulevarde din nord – Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor – prin construcţia de pasaje pentru fluidizarea traficului auto, în acest scop existând soluţii alternative, precum folosirea unor inele ocolitoare ale oraşului.

Arhitectul Dan Marin a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul şi Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, arătând că „nu vrea să facă nimeni pasaje pe Champs-Élysées ca s-o ia mai repede”, celebrul bulevard fiind perceput drept „un ax simbolic al Parisului” şi nu unul „de circulaţie”. Cu toate acestea, se circulă pe Champs-Élysées şi există şi mici parcări discrete, mascate de vegetaţie, accentul punându-se pe urbanism, natură şi om, a continuat Dan Marin.

În schimb, pe cele trei mari bulevarde din nordul Capitalei, Primăria vrea să instaleze pasaje auto, afectând spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti, aspectul acestei zone de asemenea istorice, „pentru că nu pot pătrunde rapid în Bucureşti cei care vin din Voluntari sau Corbeanca unde şi-au făcut case”, a mai spus arhitectul.

El a subliniat, de altfel, că circulaţia de tranzit nu se face prin centrul oraşului, pe străzi suspendate, ci pe centură şi inele la periferie, iar Bucureştiul nu este străin de această soluţie, propusă ca prioritară în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Zona Centrală Bucureşti – „Prioritatea numărul 1 pentru facilitarea circulaţiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor şi a centurii”.

Alte articole

Referendum București 2024. Câți alegători sunt aștepați la urne, cum se votează, care sunt condițiile de validare a referendumului

Repartitoarele de căldură, obligatorii de la 1 ianuarie 2025. Cât costă montarea unui astfel de dispozitiv

În schimb, proiectul construirii acestor pasaje a fost lansat ca unul „de infrastructură”, nu „de urbanism”, licitaţiile pentru desemnarea constructorilor s-au făcut şi abia după aceea s-a luat în discuţie şi aspectul urbanistic şi s-a apelat la arhitecţi să vină cu argumente în sprijinul proiectului, a mai spus Dan Marin, citând Legea nr. 255/ 2009 privind lucrările de infrastructură în care se prevede că acestea pot fi autorizate fără alcătuirea unor documente de urbanism.

„Este o stare de spirit: «noi construim, n-avem timp de istoria voastră». (…) Lucrurile sunt foarte grave”, a mai spus arhitectul.

„Este furat bucureştenilor acest ansamblu de promenadă”, a declarat şi Mircea Ochinciuc, preşedintele OAR Bucureşti, apreciind că „s-a creat o anumită presiune” pentru realizarea pasajelor de cei care s-au mutat în Voluntari sau Corbeanca, în nordul Bucureştiului.

Pe de altă parte, OAR Bucureşti a propus clasarea ansamblului celor trei bulevarde în Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Ministerul Culturii a respins propunerea de clasare şi a dat aviz favorabil proiectului Primăriei.

OAR Bucureşti intenţionează să retrimită la Ministerul Culturii propunerea clasării bulevardelor cu documentaţia aferentă. În noiembrie anul trecut, propunerea a întrunit cu un vot mai mult „pentru” decât „împotrivă”, când a fost discutată în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI), în prezenţa primarului Sorin Oprescu, a precizat pentru MEDIAFAX arhitectul Nicolae Lascu, fost membru în comisia de specialitate a Ministerului Culturii. Avizul CNMI este unul consultativ, putând fi acceptat sau respins de ministrul Culturii, care nu a fost de acord cu clasarea.

În schimb, Ministerul Dezvoltării nu a avizat construcţia pasajelor, etapă necesară în vederea eliberării autorizaţiei de construcţie de Primăria Capitalei şi demarării lucrărilor, însă procedura poate fi reluată. „Te-ai fi aşteptat să fie invers”, a mai spus Lascu despre deciziile celor două ministere.

„Ministerul Culturii şi Patrimoniului a menţionat într-o justificare minimală faptul că această clasare ar îngreuna accesul companiilor care administrează reţele de apă şi electrică. Un fapt inexact, întrucât legea stipulează clar că acest tip de intervenţii au un regim special şi că se pot desfăşura în condiţii normale chiar şi pe un bulevard clasat ca monument istoric”, se arată într-un comunicat al OAR Bucureşti.

„Au fost spuse minciuni: că nu pot fi clasate bulevardele că, dacă apoi se sparge o ţeavă de apă, nu se poate repara până nu se întruneşte Comisia Monumentelor să aprobe. (…) Doar nu vă închipuţi că dacă se sparge o ţeavă în Parcul Herăstrău sau în Cişmigiu, clasate ca monumente istorice, o să se întrunească Comisia Naţională a Monumentelor Istorice ca să se poată face reparaţia”, a mai intervenit Dan Marin, citând, de asemenea, prevederile legale care permit intervenţia inclusiv asupra monumentelor istorice în cazul unor calamităţi.

„Nu este decât o dezinformare, o înşiruire de afirmaţii care dovedesc incompetenţă şi necunoaşterea legilor, un text nedemn pentru o instituţie care are misiunea de a apăra patrimoniul cultural al României”, afirmă Ochinciuc, citat în comunicatul OAR Bucureşti. „Nemaivorbind de faptul că aceste lucrări vor tranforma zona de nord într-un uriaş şantier timp de mai mulţi ani, iar la finalul lucrărilor valoarea imobiliară a proprietăţilor din această zonă va fi profund afectată”, adaugă Mircea Ochinciuc.

„Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România se luptă pentru a proteja cele trei bulevarde istorice unde Primăria Capitalei intenţionează să construiască pasaje auto pentru care se va excava masiv în zonă, eludând trotuoare, pistele pentru biciclete, vegetaţie, intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. Lucrările nu iau în calcul istoria şi arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducând oraşul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat şosele de centură pentru a fluidiza traficul şi a proteja centrele istorice”, se arată în comunicatul OAR Bucureşti, prezentat şi la conferinţa de joi, care a avut loc la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.

Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a maşinilor în pasaje, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (două pe ambele sensuri), cumulând un total de un aproape 5 kilometri. Proiectul este legat de construcţia parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran de 8.000 de metri pătraţi. Acesta necesită, conform proiectului, o arie de câteva mii de metri pătraţi de trepte de acces în subteran, chiar la intrarea în Herăstrău pe la Charles de Gaulle, se mai precizează în comunicat.

„Problema arhitecţilor şi a istoricilor nu este nici parcarea şi nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comisiei de la MDRT, ci faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea, menţionăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafaţă. Există spaţii la Charles de Gaulle unde înălţimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge şi la 4 metri”, a declarat Mircea Ochinciuc.

OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importanţă naţională. Aceste bulevarde au fost declarate în trecut zonă protejată, însă prevederile legale în legătură cu ceea ce presupune o zonă protejată sunt extreme de vagi.

„Şoseaua Kiseleff şi Bulevardul Aviatorilor nu sunt simple căi de circulaţie, ci artere cu o semnificaţie specială pentru capitala României. După modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial”, mai spune OAR Bucureşti.

Proiectul pasajului subteran pe Bd. Aviatorilor se află la a doua tentativă de aprobare. El a mai apărut în anul 2007 în aceeaşi asociere cu parcarea subterană din Piaţa Charles de Gaulle, însă a fost eliminat, avizându-se favorabil şi aprobându-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piaţa Charles de Gaulle, H.C.G.M.B. nr.319/2009).

În vara anului trecut, au apărut în presă informaţii despre mall-ul şi parcarea subterană, conform cărora licitaţia de execuţie a fost câştigată de Romstrade. La vremea respectivă, însă, proiectul nu era definitivat, ceea ce ar fi făcut imposibilă ofertarea execuţiei. Primăria şi-a exprimat intenţia de a realiza aceste proiecte în regim de PPP (parteneriat public privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocaţi din bugetul primăriei şi alte 40 milioane de euro sunt finanţaţi de un investitor privat. Tot presa a scris că cei 40 de milioane de euro vor fi oferiţi de investitorul Nelu Iordache, care va executa însă şi lucrarea, primind şi drept de cesiune pe 49 de ani asupra parcării şi mall-ului subteran, se mai arată în comunicatul citat.