Ariel Castro, „monstrul din Cleveland”, a compărut în faţa unui tribunal

Inculpat pentru viol şi sechestrare, Castro, în vârstă de 52 de ani, a apărut cu cătuşe la mâini şi cu ochii în pământ. El nu s-a exprimat în timpul audierii, care a durat câteva minute.

Tribunalul a stabilit o cauţiune de două milioane de dolari pentru fiecare caz, asigurând astfel menţinerea suspectului în detenţie.

Potrivit lui Kathleen DeMetz, avocata din oficiu a acestuia, el va fi probabil pus sub supraveghere strictă pentru a evita orice tentativă de sinucidere.

„Nu vreau să fac comentarii despre atitudinea sau declaraţiile sale pentru moment”, a precizat ea. „Acest bărbat n-are un ban”, a adăugat ea, confirmând că plata cauţiunii nu este luată în calcul.

Alte articole

Lovitură de teatru primită de Simona Halep în procesul de 10 milioane USD. Gafa uriaşă făcută de avocaţii româncei

Războiul comercial ia amploare! China apelează la „bazooka comercială”: tarife vamale de 84% cu aplicare imediată pentru SUA

Ariel Castro, şofer de autobuz aflat în şomaj din noiembrie, era îmbrăcat într-o bluză de culoare închisă. Cu capul plecat, el a evitat privile şi nu a avut nicio reacţie.

El a semnat documentele judiciare cu mâinile încătuşate, după care a ieşit din sala de audieri.

Cei doi fraţi ai lui Ariel Castro, care au fost reţinuţi în acelaşi timp cu el dar împotriva cărora nu au fost formulate acuzaţii în acest caz, au fost puşi în libertate în cadrul aceleiaşi audieri.

„Ariel a ţinut pe toată lumea deoparte”, a explicat miercuri şeful adjunct al poliţiei din Cleveland, Ed Tomba.

El a fost inculpat miercuri pentru viol şi patru sechestrări: Amanda Berry, în vârstă de 27 de ani, fiica acesteia Jocelyn, în prezent în vârstă de şase ani, Gina DeJesus, 23 de ani, şi Michelle Kight, 30 de ani. Toate patru au fost eliberate luni graţie unui vecin.

Condiţiile în care erau deţinute victimele continuă să fie dezvăluite puţin câte puţin.

Potrivit lui Tomba, cele trei femei nu erau scoase din casa în care erau ţinute prizoniere decât în reprize scurte şi doar pentru a merge în garaj, după ce se „deghizau”.

Şeful poliţiei Michael McGrath a confirmat că „ele erau legate”, după ce au fost găsite „lanţuri şi corzi în hol”.

„Ele nu se aflau în aceeaşi cameră, dar se cunoşteau şi ştiau că celelalte sunt acolo”, a precizat Tomba, fără a confirma informaţiile potrivit cărora tinerele ar fi avut mai multe sarcini.

Un vecin, Roberto Diaz, citat de Washington Post, afirmă că Ariel Castro participa la evenimentele organizate pentru găsirea fetelor dispărute, precum marşuri sau distribuire de fluturaşi.

Unchiul lui Ariel Castro, Julio, povesteşte totuşi că nepotul său s-a izolat de familie după moartea tatălui său, în 2004, anul în care a dispărut Gina, la un an după Amanda şi la doi după Michelle.

În 2005, fosta soţie a lui Castro, Grimilda Figueroa, care a decedat anul trecut, a depus plângere împotriva lui, acuzându-l că le-a „răpit deseori” pe cele două fiice ale lor şi că le-a „împiedicat să fie cu mama” lor.

Documentele judiciare arată, în plus, că Grimilda Figueroa a avut de două ori nasul spart, coastele rupte, umerii luxaţi şi că a cerut judecătorului „să îl împiedice (pe Castro) să o mai ameninţe că o va ucide”.

Ziua de miercuri a fost plină de emoţii pentru Amanda Berry, în vârstă de 27 de ani, şi Gina DeJesus, în vârstă de 23 de ani, care s-au întors la familiile lor, în timp ce Michelle Knight, în vârstă de 32 de ani, a rămas în spital la Cleveland.

Amanda Berry s-a întors, după zece ani de sechestrare, la sora sa, împreună cu fiica ei, Jocelyn. Într-o confuzie generală, însoţită de aplauze, sora sa mai mică, Beth Serrano, s-a adresat numeroşilor jurnalişti prezenţi, în timp ce posturile de ştiri transmiteau evenimentul în direct.

„Este o zi şi veselă şi tristă pentru Amanda, fiindcă mama sa nu mai este aici”, a mărturisit o verişoară de-a sa. Mama Amandei, Louwana Miller, a murit, în martie 2006, „de tristeţe”, potrivit rudelor.

Poliţia a recunoscut deja că a mers de două ori la locuinţa lui Ariel Castro: în martie 2000 pentru o ceartă pe stradă şi în ianuarie 2004 după ce Ariel Castro, şofer de autobuz şcolar, a uitat un copil în vehicul.

Poliţia a bătut atunci la uşă în zadar, fără să obţină un răspuns.