Twitter poate „influenţa cursul dezbaterii naţionale”, apreciază Zach Green, directorul firmei de studii media 140Elect, care oferă consiliere politicienilor cu privire la utilizarea Twitter.
„Twitter poate injecta un mesaj în dezbaterea naţională şi poţi să îţi exprimi opinia în această privinţă înainte să apară vreun articol de presă”, declară Green pentru AFP. „Poţi intra, de asemenea, într-o dezbatere naţională, pentru că Twitter permite candidaţilor să se adreseze oamenilor direct”, continuă el.
În opinia lui Tony Fratto, un fost purtător de cuvânt al Casei Albe în timpul preşedinţiei lui George W. Bush şi directorul firmei de consultanţă Hamilton Place Strategies, Twitter poate face diferenţa. „A permis echipelor electorale să se adreseze unui număr maxim de oameni foarte repede şi ieftin”, explică el pentru AFP.
„Nu numai că poţi să adresezi un mesaj unor milioane de oameni, dar poţi totodată să răspunzi foarte repede unor acuzaţii. Înainte trebuia să creezi un mesaj pentru televiziune sau să scrii un comunicat de presă. Cu Twitter, imediat ce apare o critică sau o publicitate negativă, poţi răspunde imediat şi-i poţi determina pe susţinătorii tăi să reacţioneze”, aminteşte Fratto.
Preşedintele democrat Barack Obama îl domină, de departe, pe rivalul său republican pe Twitter, cu 18,7 milioane de abonaţi, faţă de mai puţin de 900.000 câţi are Mitt Romney.
Obama postează de zece ori mai multe mesaje pe Twitter decât Romney. Însă mesajele acestuia din urmă sunt cel mai adesea împărtăşite şi retransmise, ceea ce sugerează că susţinătorii săi sunt mai „motivaţi”, remarcă Green.
Jeanette Castillo, profesor specialist în mediae digitale la Universitatea din Florida, va studia importanţa reţelelor sociale pe Internet. „Va fi interesant de observat până la ce punct mobilizează oamenii”, apreciază ea.
Twitter a apărut abia în 2008 şi a avut un impact limitat, potrivit lui Castillo. Avea puţini utilizatori, îndeosebi tineri, şi nu era atât de important ca presa. Însă, în prezent, Twitter joacă un rol major în „dezbaterea naţională”, având în vedere valul de proteste de după declaraţiile unui congresman asupra „violului veritabil” şi de după asainarea, în urmă cu câteva luni, a tânărului de culoare Travyon Martin, a subliniat ea.
„Twitter este o platformă foarte democratică”, adaugă Castillo. „Face din ce în ce mai mult parte din peisaj şi poate influenţa presa tradiţională”, este ea de părere.
În opinia lui Fratto, Obama îl „domina complet în 2008” pe republicanul John McCain, în timp ce echipa lui Romney, în 2012, „are o strategie de comunicare digitală foarte sofisticată”.
Preşedintele postează mesaje mai des, însă acestea sunt scrise la persoana a treia. „Trebuie transmise mesaje mai des, care să îşi facă auzită vocea”, sugerează el.
Potrivit Centrului de cercetare Proiectul pentru Excelenţă în Jurnalism (PEJ), echipa Obama „domină” în comunicarea digitală, în special pe Twitter, pe care îl utilizează pentru a se adresa unor grupuri bine conturate, şi anume membrilor comunităţii hispanice şi femeilor.
În opinia directorului PEJ, Tom Rosenstiel, „utilizarea tot mai intensă a digitalului nu înseamnă mai multe voturi, ci, că din punct de vedere istoric, candidaţii care au utilizat progresul tehnic au avut un avantaj”.
„Odată cu recurgerea la radio de către Frank Roosevelt, la televiziune de către John F. Kennedy şi campaniile de comunicare ale lui Ronald Reagan în era sateliţilor, aceşti candidaţi au sugerat că utilizarea rapidă a progreselor tehnice este marca unei noi generaţii de lideri, mai cuplaţi la ţară”, subliniază raportul Pew.