„Este vorba de soldaţi şi un cal„, a declarat directorul general al MNIR, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Intitulată „Comorile Chinei”, expoziţia, cea mai mare realizată de China în România în peste 60 de ani de relaţii diplomatice, va reuni 101 piese din patrimoniul civilizaţiei chineze, care acoperă o perioadă care începe cu neoliticul final (cca 3600 Î.Hr) şi se încheie în secolul al XVIII-lea.
Alături de preţioasele exponate de la Xi’an, vor fi expuse obiecte din jad, ceramică pictată, bronz, porţelan, piatră, piese semnificative pentru ceea ce înseamnă contribuţia Chinei la moştenirea culturală comună a lumii.
„Pentru această expoziţie am pregătit un depozit special, iar holul în care va avea loc evenimentul va fi şi el supus unor amenajări specifice în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de microclimat şi de expunere modernă a acestor piese excepţionale”, a spus Târnoveanu.
Potrivit directorului MNIR, un memorandum între muzeu şi partenerii chinezii implicaţi în organizarea expoziţiei, o agenţie de stat pentru schimburi de patrimoniu, a fost încheiat la finele lunii noiembrie 2012, joi fiind semnat contractul care a fost trimis părţii chineze.
El a menţionat că partea chineză va finanţa transportul şi asigurarea pieselor din China, iar partea română va asigura cheltuielile expunerii obiectelor şi editării catalogului expoziţiei.
Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii august.
Celebra armată îngropată, alcătuită din câteva mii de soldaţi din teracotă îngropaţi cu caii lor, a fost descoperită în 1974 de câţiva ţărani chinezi, care săpau un puţ în apropiere de necropola lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei.
Armata de teracotă, supranumită uneori şi „armata de argilă”, reprezintă una dintre descoperirile arheologice cele mai importante din secolul al XX-lea.
Locul în care a fost descoperită a devenit unul dintre cele mai frecventate situri turistice din China.
Qin Shi Huang a rămas în istorie drept unificatorul imperiului chinez şi fondator al dinastiei Qin (221 – 206 Îr.H.).