Emilia Ghinescu şi-a povestit copilăria de coşmar. „Ce să poată să facă un copil, o fetiță de 11 ani, în fața unui om adult care se impunea, de fiecare dată, prin forță. nu puteam să fac nimic. dar de multe ori am fugit de acasă, la bunici, erau singura mea scăpare. Acum, gândindu-mă retroactiv, și eu mă mir de unde am avut forța asta ca să plec, pe vremea aia, copil fiind, aveam 7-8-9 ani de acasă, singură, cu autobuzul până la țară la bunicii mei, la vreo 60 și ceva de kilometri de Pitești, noaptea”, povestește Emilia Ghinescu la un post tv.
Acolo, la țară, în casa bunicii, era singurul loc în care se putea adăpostiu de iadul de acasă. ”De câte ori nu a plâns… De câte ori nu a venit cu mine la Pitești… De foarte multe ori m-a oprit la ea, la țară, și am stat. Mi-am și întrerupt școala de la Pitești și am continuat-o la țară, pentru că ea nu voia să mă lase la Pitești. Raiul meu era la țară, la bunici”, mai povestește Emilia Ghinescu. ”Niciodată nu o să pot să îl înțeleg, cum nu o să pot să îl înțeleg nici pe tatăl meu adevărat. Nu cred că am să vreau să îl cunosc vreodată…”, mai spune Emilia, artista recunoscând că și-a cunoscut frații din partea tatălui biologic după ce aceștia au contactat-o pe contul ei de socializare.