Ascensiunea spectaculoasă a partidelor naţionaliste şi suveraniste şi prăbuşirea stângii. La alegerile din anul acesta sunt aşteptate victorii ale dreptei în cel puţin nouă ţări UE

Potrivit acestei analize, populiștii antieuropeni vor conduce probabil sondajele în 9 țări (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia și Slovacia) și se vor plasa pe locul al doilea sau al treilea în alte nouă țări (Bulgaria, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Portugalia, România, Spania și Suedia), relatează La Stampa preluat de Rador Radio România.

Modelul

Pentru a determina cât de semnificativă ar putea fi această schimbare și efectul pe care l-ar putea avea asupra politicilor Uniunii Europene și ale guvernelor naționale, Consiliul European pentru Relații Externe a colectat cele mai recente sondaje de opinie din fiecare stat membru al UE și a aplicat un model statistic performanței partidelor naționale în anii anteriori. Acelaşi model a fost folosit pentru alegerile din 2009, 2014 și 2019.

Scenariul și consecințele

Alte articole

Călin Georgescu neagă implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale: „Toate sunt invenții, nu există așa ceva”

Călin Georgescu se compară cu Donald Trump după decizia CCR: „La fel a fost acuzat și el”

Aceast ”viraj brusc la dreapta” va avea probabil consecințe semnificative asupra politicilor la nivel european, care vor influența alegerile de politică externă pe care le poate face UE, în special în ceea ce privește problemele de mediu.

Partidele de extremă dreaptă devin din ce în ce mai dominante în contextele naționale ale multor capitale europene. Atât în ​​rezultatele electorale, cum este cazul succesului Partidului Libertăţii al lui Geert Wilders la alegerile generale olandeze din noiembrie, cât şi în capacitatea de a dicta agenda opoziţiei, extrema dreaptă a jucat un rol important în modelarea politicii europene în anul 2023.

O tendință care se așteaptă să continue și în 2024 atât în politica națională, cât și la nivel european, primele sondaje indicând clar acest lucru şi anume că foarte probabil, după iunie 2024, Parlamentul European va vira brusc la dreapta. Deși Parlamentul nu este cea mai importantă instituție a UE când vine vorba de politică externă, modul în care grupurile politice se aliniază după alegeri și impactul pe care aceste alegeri îl vor avea asupra dezbaterilor naționale din statele membre va avea implicații semnificative asupra capacității Comisiei Europene și a Consiliului de a face alegeri de politică externă, în special în punerea în aplicare a următoarei etape a Pactului ecologic european.(Green Deal)

Partidele ”învingătoare” și cele expuse riscului

Rezultatele studiului arată că cele două grupuri politice principale din parlament – ​​Partidul Popular European (PPE) și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) – vor continua să piardă locuri (lucru care s-a întâmplat deja la ultimele două alegeri pentru Parlamentul European). Acest lucru reflectă scăderea pe termen lung a sprijinului acordat partidelor tradiţionale și susţinerea din ce în ce mai mare a partidelor extremiste și a celor mai mici din întreaga Europă, rezultatul fiind o fragmentare tot mai mare a sistemelor de partide europene, la nivel național și european.

Cu toate acestea, se așteaptă ca PPE să rămână cel mai numeros grup din Parlament, așa că  va păstra cea mai mare parte a puterii de stabilire a agendei, inclusiv alegerea următorului președinte al Comisiei. Grupul centrist Renew Europe (RE) și Verzii/Alianța Liberă Europeană (G/ALE) vor pierde și locuri, scăzând de la 101 la 86, respectiv de la 71 la 61. Între timp, se aşteaptă ca grupul de stânga să-și mărească reprezentarea de la 38 la 44 de locuri. În plus, dacă Mișcarea Cinci Stele din Italia, care, foarte probabil va  câștiga 13 locuri, va decide să nu se mai asocieze cu deputați neafiliați (NI), ar putea alege să se alăture G/EFA sau Stângii, ceea ce ar întări numărul de europarlamentari aflaţi la stânga grupului S&D.

Principalul câștigător al alegerilor va fi însă dreapta populistă. Se așteaptă extinderea grupului de dreapta radicală Identitate și Democrație (ID),care foarte probil va câștiga 40 de locuri și, cu aproape 100 de deputați, va deveni al treilea grup ca mărime din noul parlament. De asemenea, se estimează că gruparea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) va câștiga 18 locuri. Și dacă Fidesz din Ungaria (care se așteaptă să obțină 14 locuri) decide să se alăture ECR, în loc să stea alături de europarlamentarii neafiliați, ECR ar putea depăși RE și ID, devenind al treilea grup ca mărime. Câteva procente: se așteaptă ca grupurile ECR și ID împreună să reprezinte 25% din parlamentari și, pentru prima dată, să aibă mai multe locuri la un loc decât PPE sau grupul S&D.

Italia

Modelul prevede pierderi semnificative de mandate PPE (Partidul Popular European) pentru Italia, Germania, România și Irlanda, dar victorii semnificative în Spania. Grupul S&D (Socialiști și Democrați) ar putea pierde multe locuri în Germania și Țările de Jos și va câștiga multe locuri în Polonia. De asemenea, este de așteptat ca RE (Renew Europe) să piardă majoritatea locurilor în Franța și Spania, în timp ce va merge extrem de bine în Cehia și Italia.

Potrivit studiului, se asteaptă ca ECR (Conservatori și Reformiști) să câștige multe locuri în Italia, datorită faptului că Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia) va apărea ca una dintre cele mai mari delegații din Parlamentul European (cu 27 de locuri). Cu toate acestea, odată cu declinul aşteptat al partidului Forza Italia (doar 7 locuri), PPE ar putea aborda Fraţii Italiei pentru a se alătura grupului lor. Modelul examinat mai estinează apoi că ECR va pierde locuri în Polonia și va câștiga majoritatea locurilor în România și Spania, precum și în Italia. Odată cu declinul Ligii Nordului, ID (Identitate și Democrație) va pierde multe locuri în Italia, pierderi vor fi compensate însă de câștigurile semnificative din Franța, Germania, Olanda, Polonia, Portugalia, Bulgaria și Austria. Se așteaptă ca partidul G/EFA (Alianța Liberă Europeană) să piardă majoritatea mandatelor în Germania, Franța și Italia și în final se presupune că stânga va obține cele mai mari victorii în Germania, Franța și Irlanda.

Marja de eroare și modelele de coaliție

Toate acestea rămân ipoteze, care vin la pachet cu incertitudini evidente. Pe lângă inevitabila incertitudine a sondajelor de opinie actuale și predicțiile acestui model privind probabilitățile de vot și locurile pentru fiecare partid național, mai există și incertitudinea vizavi de grupurile politice la care vor adera unele partide.

”Marea coaliție” dintre PPE și S&D, care pentru prima dată în 2019 și-a pierdut majoritatea în parlament, e destinată să piardă locuri, ajungând să dețină 42% din total, față de actualul 45%. Chiar și cu grupul RE, ”super marea coaliție” a celor trei grupuri centriste va deține doar 54% din mandate, față de actualul 60%. Având în vedere nivelul mediu de coeziune a votului în cadrul grupurilor din Parlamentul European, 54% din locuri ar putea să nu fie suficiente acestor trei grupuri pentru a le asigura o victorie. Prin urmare echilibrul stânga-dreapta în parlament se va deplasa dramatic spre dreapta. Conform modelului, coaliția de stânga (S&D, G/EFA și Stânga) va pierde locuri, cu 33% din total, față de actualul 35%. Chiar dacă coaliția de stânga ar reuși să obțină sprijinul RE (cee ce  în actuala legislatură s-a întâmplat pe probleme de mediu și drepturi sociale) ar obține doar 45% din mandate, față de 50% în actualul parlament.

Ce s-ar putea întâmpla: implicațiile politice temă cu temă

Schimbările din grupurile și coalițiile politice vor avea consecințe asupra agendei politice a UE și asupra direcției viitoarei legislații a UE. Coalițiile pe probleme politice din Parlamentul European tind să nu fie rezultatul unor acorduri formale, în timp ce grupurile politice decid cum să voteze în funcție de problemă. Cu toate acestea, modelele de vot și dimensiunea coalițiilor câștigătoare în parlamentul actual pot fi folosite pentru a prezice măsura în care politicile UE s-ar putea schimba în funcție de mărimea grupurilor și raporturile de putere așteptate după alegerile din 2024.

Pe baza analizei voturilor înregistrate în Parlamentul European, colectate de VoteWatch, în perioada 2019-2024, diferite coaliții au avut și au tendința de a domina în diferite domenii ale politicii:

-O mare coaliție centristă (PPE + S&D, adesea cu RE) a câștigat de obicei pe buget, control bugetar, cultură și educație, afaceri economice și monetare, afaceri externe, piață internă și protecția consumatorilor, afaceri juridice, transport și turism;

– O coaliție centru+stânga (S&D+KING+G/ALE+stânga) are de obicei mai multă incisivitate în ceea ce privește libertățile civile, justiție și afaceri interne, dezvoltare, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, mediu, drepturile femeilor și egalitatea de gen;

– O coaliție centru+dreapta (PPE+RE+ECR și uneori ID) are mai multă influență asupra agriculturii și dezvoltării rurale, pescuitului, industriei și cercetării și comerțului internațional.

Studiul realizat sugerează că, cel puțin la începutul următoarei legislaturi, aceste coaliții și modele de succes vor continua.

Un exemplu

În ceea ce privește afacerile externe, cum ar fi sprijinul UE pentru Ucraina, foarte probabil o majoritate a viitorului Parlament European va susţine continuarea tipului de ajutor financiar, logistic și militar pe care statele occidentale l-au aprobat pentru Kiev din februarie 2022. Cu toate acestea, va exista un un număr din ce în ce mai mare de parlamentari (în special în ID și în rândul deputaților neafiliați) care vor fi mai solidali față de Rusia.

Prin urmare, sprijinul acordat Ucrainei în restul parlamentului ar putea slăbi pe măsură ce partidele naționale încep să răspundă la opiniile în schimbare ale alegătorilor, exprimate prin voturile lor la alegerile pentru Parlamentul European.

Citeşte şi: VIDEO Spectacol ridicol pus în scenă de Diana Şoşoacă, cu ocazia celebrării Micii Uniri. Senatoarea şi-a angajat o fanfară de lăutari care să-i cânte marşul prezidenţialare să o prime