„Azi avem o nouă decizie a CEDO. Este cred ultima pentru autoritățile române pentru a începe să facă dreptate victimelor Revoluției din decembrie 1989. (…) Respectați hotărârile Curții Europene, atât, nimic altceva! V-am adus pe un dosar șase — șapte rezoluții europene. Nu există precedent în România”, a afirmat Mărieș, într-o conferință de presă, adresându-se autorităților judiciare din România.
El i-a acuzat pe procurorii de caz că au închis abuziv dosarele Revoluției, susținând că aceștia ar fi „primit ordine dirijate”.
„Eliberați-vă, recunoașteți că ați fost puși să trageți în popor și că ați fost instigați să duceți lupte pentru criminali”, a susținut Mărieș.
Avocatul Antonie Popescu a arătat că decizia CEDO de marți este una care face referire la conduita pe care trebuie să o urmeze Parchetul General.
„Eu cred că această hotărâre CEDO înseamnă un avertisment pentru autoritățile judiciare din România având în vedere că procurorii militari au nesocotit două hotărârii ale Curții prin care s-a spus că faptele nu sunt prescrise. Este un demers cu succes, după ce Secția parchetelor militare a dat ordonanța de clasare. (…) Dosarul Revoluției trebuie redeschis și nu cred că un judecător de la ÎCCJ își permite, în 2016, fie el și sub influența serviciilor speciale, să mai sfideze Curtea Europeană”, a declarat avocatul.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marți că statul român este obligat să le plătească despăgubiri de câte 15.000 de euro unui număr de 17 cetățeni români care au reclamat instanței de la Strasbourg absența unei anchete efective cu privire la reprimarea violentă a manifestațiilor împotriva regimului comunist care au avut loc în decembrie 1989 la București și Reșița și în timpul cărora au fost uciși apropiați ai acestora, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CEDO.
Conform deciziei judecătorilor de la Strasbourg, cei 17 reclamanți vor primi câte 15.000 de euro drept despăgubiri pentru daunele morale suferite.
Cei 17 români, grupați în cazul „Elena Apostol și alții împotriva României”, sunt născuți între anii 1935 și 1985 și au domiciliile la Măgurele, București și Reșița.
Potrivit instanței europene, faptele invocate sunt similare celor din cazul „Asociația 21 Decembrie 1989 și alții contra României”, înscriindu-se în același context istoric și referindu-se la aceeași procedură penală internă.
În 1990, procurorii militari din București și din alte orașe din România au deschis anchete cu privire la recurgerea la forță și privarea ilegală de libertate la care au fost supuși participanții la manifestațiile de la sfârșitul lunii decembrie 1989. Conform unui document emis în 2008 de Parchetul Militar în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, mai mult de 1.200 de persoane au fost ucise în aceste operațiuni, peste 5.000 au fost rănite și mai multe mii au fost private de libertate și supuse relelor tratamente, precizează comunicatul CEDO.
Prin două decizii din 2010 și 2011, Parchetul Militar și-a declinat competența în acest dosar în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 2014, în urma intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, dosarul a fost alocat din nou Parchetului Militar. Petenții au reclamat faptul că ancheta penală deschisă de autorități în 1990 a fost ineficientă. Ei au acuzat în special faptul că România nu și-a respectat obligațiile procedurale care îi reveneau în baza articolului 2 (dreptul la viață) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, mai precizează comunicatul CEDO.