Asociaţia crescătorilor de animale evaluează pagubele virusului pestei porcine africane la sute de milioane de euro. Cine plăteşte

În aceste pagube sunt incluse: sacrificarea porcilor, despăgubirile suportate de stat pentru fiecare porc sacrificat şi, în plus, se blochează exportul de animale vii (incluzând aici animalele sănătoase, chiar şi materialul genetic şi produsele finite), plus costurile cu eradicarea virusului.

Asociaţia estimează că numărul focarelor se înmulţete rapid, depăşind 300 în perioada următoare.

”În zonele în care se constată prezenţa virusului PPA, orice fermă nu mai poate să livreze carne de porc pe o perioadă foarte lungă de timp. Dar nu numai acea fermă este închisă, ci pe o rază mai mare sunt închise toate fermele, animalele sunt sacrificate, iar pagubele sunt enorme. Nu există niciun vaccin, niciun tratament eficient, singura metodă de eradicare fiind depopularea completă a exploataţiilor infectate şi interzicerea mişcărilor de animale şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea”, spun reprezentanţii asociaţiei.

Totodată, aplicarea unor măsuri de control eficiente este deosebit de costisitoare, necesitând resurse umane, materiale şi financiare foarte mari.

Alte articole

Mielul de Paște va fi mai scump anul acesta. Fermieri: ”De la porumb, la furaje toate cresc, e normal că și preţurile să fie mai mari”

Țeapă de Sărbătorile de iarnă. Ce a pățit o familie cu porcul cumpărat pentru Crăciun

”Pe lângă costul ridicat al eradicarii bolii, pierderile economice prin stoparea comerţului cu animale vii, carne şi produse din porc ne vor afecta pe o perioada de 30 de ani, conform experţilor ANSVSA”, adaugă oficialii ACEBOP.

Polonia, în faţa crizei PPA, a interzis creşterea suinelor, dar a subvenţionat în locul lor achiziţiile de bovine şi ovine.

”Dacă se urmează modelele adoptate de ţări precum Polonia, Germania sau Spania avem şanse să supravieţuim – nu să venim cu invenţii noi care să fie respinse, nu inventează România roata. Aceste programe sunt foarte costisitoare astăzi şi România nu şi le poate permite, dacă situaţia se agravează. Considerăm că deja situaţia de astăzi este destul de gravă deoarece focarele se extind rapid”, arată asociaţia, într-un comunicat.

Ultimul raport al Oficiului International de Epizootii (OIE) arăta la data de 4 iulie un număr de 237 de focare de pestă porcină africană, identificate pe teritoriul României numărul acestora continuă să crească, un motiv real de panică în rândul fermierilor români.

”În piaţa cărnii activează în jur de 9.500 de firme, cele mai multe în sectorul creşterii animalelor (5.777 date la nivelul anului 2016). Producătorii de carne înregistrează cea mai mare parte din cifra de afaceri a sectorului agro-alimentar, iar creşterea animalelor a generat la nivelul anului 2016 un business de circa 11,4 miliarde de lei, conform analiştilor”, arată asociaţia.

Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România (ACEBOP) este membră a Uniunii Europene a Comerţului cu Animale şi Carne (UECBV), membră a Federaţiei Naţionale PRO-AGRO şi membră a CES – Comisia de siguranţă a consumatorului şi concurenţă loială.

”În numele fermierilor români,  ACEBOP solicită ca în adoptarea noii legislaţii de modificare a Hotărârii de Guvern nr.1214/2009 privind despăgubirile ce se cuvin propietarilor de pe întreg lanţul de producţie suin, să se ţină cont în primul rând de pierderile uriaşe pe care le suportă fermierii şi falimentul celor care au credite. Este imperios necesar să se apeleze la legislaţia europeană în domeniu, care prevede anumite derogări, tocmai pentru a nu provoca pagube fără precedent la buget, falimentarea sectorului de creştere a porcinelor şi crearea de piedici artificiale în cadrul comerţului intracomunitar şi cu ţările terţe”, precizează ACEBOP.

Membrii ACEBOP spun că rămân trei  elemente importante de acţiune: eradicarea bolii, cu redobândirea statusului României de ţară indemnă, cu toate drepturile comerciale din sectorul porcului; despăgubirea reală a fermierilor pentru pagubele create de boală, în relaţie strânsă cu evitarea barierelor nejustificate în calea comerţului; reconsiderarea derogărilor comunitare pe nivele de risc, astfel încât, cu anumite acţiuni de micşorare a riscului de difuzare a bolii, societăţile afectate să işi poată vinde o parte din rodul muncii lor (pe baza derogărilor legale şi aplicate de toate statele membre afectate, cuprinse în Decizia UE nr. 709/2014) şi să nu încarce artificial bugetul României.

De obicei, societăţile de asigurări acoperă perioadele de “întrerupere a afacerii” în zootehnie, în anumite cazuri – listă din care lipsesc bolile acoperite de la bugetul ANSVSA, respectiv bolile din lista Oficiului Internaţional de Epizootii (OIE). În aceste cazuri, care includ şi pesta porcină africană, toate pierderile sectorului de porc ar trebui acoperite prin bugetul ANSVSA şi din fondul de urgenţă al Comisiei Europene.

Legislaţia comunitară  în domeniu prevede anumite derogări, tocmai pentru a nu provoca pagube fără precedent la buget, falimentarea sectorului de porc şi crearea de piedici artificiale în cadrul comerţului intracomunitar şi cu ţările terţe.