Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” contestă în instanţă numirile Giorgianei Hosu şi Gabrielei Scutea la DIICOT şi Parchetul General

„Fidelă principiilor care ghidează activitatea magistraţilor şi susţinând obligativitatea respectării de către Statul Român a recomandărilor MCV, Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” a hotărât să promoveze acţiune la instanţa de contencios administrativ, cu solicitarea de anulare a actelor de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu nesocotirea avizelor negative emise de Consiliul Superior al Magistraturii”, transmite asociaţia.

Decretele de numire a procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT au fost publicate în Monitorul Oficial

Referitor la decretele de numire în cele mai înalte funcţii din ierarhia Ministerului Public, semnate de către Preşedintele României la data de 20.02.2020, cu ignorarea recomandărilor repetate ale Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” reafirmă atât principiul fundamental al independenţei magistraţilor, ca premisă a statului de drept, cât şi rolul primordial al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei.

Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” subliniază că aceste numiri sunt rezultatul unei proceduri constant criticate de către organismele internaţionale menţionate şi reprezintă un atac la adresa statului de drept.

Alte articole

Isteria amenzilor pentru postări cu tentă politică pe reţelele de socializare. Sute de români sancţionaţi pentru că şi-au exprimat sămbătă opţiunile politice. Poliţia Română face precizări

Prima vizită în România a unui ministru de Interne al Ucrainei, după mai bine de 20 de ani. Peste 82.000 de ucraineni la noi în țară, de la începutul războiului

De asemenea, „având în vedere informaţiile false apărute în spaţiul public referitoare la pretinsa participare a doamnei procuror Gabriela Scutea la întâlniri cu înalţi oficiali europeni, cu ocazia protestelor magistraţilor români de la Bruxelles din 4 aprilie 2019, proteste generate de modificările aduse legilor justiţiei, Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” precizează că la întâlnirea cu dl Frans Timmermans, comisar european, dna procuror Gabriela Scutea nu a participat, iar pretinsa întâlnire cu dl Antonio Tajani, parlamentar european, nu a avut loc”.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele pentru numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, în condiţiile în care candidaţii nominalizaţi la PG şi la DIICOT aveau avizul negativ al CSM. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că propunerile ministrului Justiţiei i s-au părut corecte, în timp ce avizul CSM i s-a părut parţial superficial, precizând însă că a ţinut cont de acesta.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu afirmă în documentul transmis preşedintelui Klaus Iohannis după ce şeful statului a primit avizele CSM privind candidaţii nominalizaţi la conducerile Parchetului ICCJ (Gabriela Scutea), DNA (Nicu Bologa) şi DIICOT (Giorgiana Hosu), că argumentaţia CSM pentru avizul negativ dat lui Scutea se transformă pe alocuri „într-un proces de intenţie nemeritat”, iar în cazul avizului negativ dat Giorgianei Hosu, nu a fost evaluat concret proiectul de management al acesteia, decizia CSM conţinând şi unele exprimări „maliţioase”. Predoiu elogiază activitatea celor trei propcurori nominalizaţi, despre Gabriela Scutea afirmând că „a demonstrat cunoaştere, forţă, viziune şi substanţă profesională”, despre Nicu Bologa că a avut o prestaţie impresionantă la interviu, iar despre Giorgiana Hosu că „denotă o cunoaştere panoramică a problemelor şi activităţii DIICOT”.

• Forumul Judecătorilor: Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul încalcă recomandările entităţilor internaţionale

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România afirmă că Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul încalcă recomandările entităţilor internaţionale necesar a fi îndeplinite pentru funcţionarea minimală a statului de drept în România.

„Preşedintele, Guvernul şi Parlamentul României încalcă fără explicaţie recomandărilor tuturor entităţilor internaţionale relevante necesar a fi îndeplinite pentru funcţionarea minimală a statului de drept în România. (…) Pe de o parte, declaraţiile şi intenţiile ministrului Justiţiei, dezvăluite cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea învestirii noului Guvern, de a temporiza orice modificări aduse ‘legilor justiţiei’, sub paravanul unei iminente campanii electorale, sunt inacceptabile şi dovedesc că la nivelul Guvernului, ca, de altfel, şi al Parlamentului, nu există nicio intenţie reală de a pune în aplicare recomandările tuturor entităţilor internaţionale relevante (Comisia de la Veneţia, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată, în esenţă, că în România statul de drept funcţionează sub parametrii minimi acceptaţi într-o democraţie consolidată”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Forumul Judecătorilor.

Conform sursei citate, referindu-se la „prevederi din legile justiţiei care prezintă caracter de urgenţă” în vederea modificării, ministrul demis şi nou desemnat a arătat că „CSM nu a semnalat Ministerului Justiţiei, dar există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justiţiei care prezintă caracter de urgenţă pentru eliminarea unor blocaje”, iar aceste afirmaţii caracterizează „lipsa oricărei voinţe politice” de a realiza „reformele absolut necesare pentru funcţionarea sistemului judiciar”.

„În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraţilor români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puţin informat, iar demersurile Ministerului Justiţiei sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potenţial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenţei sistemului judiciar”, relevă sursa citată.

Potrivit acesteia, susţinerile ministrului Justiţiei, în sensul că avizele negative emise de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor în poziţii de top management ar constitui „o tendinţă de arogare de facto a unei prerogative care ţine de plin drept de Ministerul Justiţiei, respectiv prerogativa propunerii pentru funcţia în cauză”, dovedesc „o ignorare flagrantă a recomandărilor din ultimele rapoarte MCV”.

Asociaţia afirmă că „inactivităţii” Guvernului în domeniu i se adaugă aceea a Parlamentului, care nu a realizat niciun fel de progres în legiferarea necesară pentru desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului Justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră garanţiile minime pentru independenţa justiţiei sau reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018.

Forumul Judecătorilor susţine că şeful statului a nesocotit rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.

„Recomandările şi cerinţele care figurează în rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928, vizează atingerea obiectivelor de referinţă. Îndeplinirea acestor obiective de referinţă reprezintă o obligaţie de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligaţii şi angajamente concrete şi precise. Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referinţă, în baza principiului cooperării loiale, prevăzut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, trebuie luate în considerare de autorităţile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referinţă stabilite în Anexa Deciziei 2006/928/CE şi abţinerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, nu poate fi ignorat „previzibilul eşec” faţă de îndeplinirea condiţionalităţilor necesare accederii la spaţiul Schengen prin acţiuni sau inacţiuni ce anulează eforturile autorităţilor române de a respecta partenerii europeni, desfăşurate constant în ultimii ani.

„În plus, facem referire la noul regim de condiţionalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a corecta deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, România fiind în pericol să piardă sume imense”, a adăugat asociaţia.