Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice cere demisia ministrului sănătăţii

„Este inacceptabil ca, în timp ce pacienții nu mai găsesc medicamente generice cu preț redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la prețuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susțină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel ‘rezonabil’, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani”, a declarat Laurențiu Mihai, director executiv al APMGR, potrivit unui comunicat al asociației remis miercuri.

Conform comunicatului, într-un interviu acordat unei publicații, ministrul sănătății declară că, „până în momentul de față, nu a crescut clawbackul, el s-a menținut până la o valoare rezonabilă”.

APMGR afirmă că nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19,86% în același trimestru al anului 2017 și de la 15,64% în trimestrul II din 2016 la 18,59% în trimestrul II al lui 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017.

„A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreț față de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripție exclusiv generice”, consideră Laurențiu Mihai.

Alte articole

EXCLUSIV l Scandalosul caz al Spitalului Dăruiește Viață și cum este hăituit ministrul Rafila să încalce legea și protocoalele medicale ca să le facă pe plac ONG-iștilor care l-au construit! Presiuni absurde puse pe Ministerul Sănătății pentru punerea în funcțiune a spitalului!

Ministrul Sănătății anunță controale la medicii de familie: „Există persoane care beneficiază în mod repetat de concedii medicale”

De asemenea, APMGR susține că este falsă afirmația făcută într-o publicație de președintele CNAS conform căreia „fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu și fără contribuție personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naționale de sănătate, s-au dublat în intervalul de șase ani de la introducerea contribuției clawback”.

Potrivit APMGR, în realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde de lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din 2012. Diferența de aproximativ 1,5 miliarde de lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback, relevă comunicatul.

„Astfel de afirmații neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică și pacienții, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condițiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu prețuri accesibile au dispărut deja de pe piață în ultimii ani”, menționează Laurențiu Mihai, potrivit Agerpres.

APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătății și de cea a CNAS se încalcă în mod grav programul de guvernare care, în capitolul dedicat sănătății, promite „asigurarea pieței cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui”.

Asociația atrage atenția că, în condițiile păstrării modului de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice, alte mii de medicamente generice cu prețuri mici pot dispărea de pe piață în următorul an.

Conform companiei de cercetare și studii de piață CEGEDIM, 60% dintre cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piață în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice, semnalează comunicatul.

„Din păcate, autoritățile nu au luat nici măcar o singură măsură care să protejeze medicamentele generice, în ciuda faptului că sunt medicamentele folosite de cei mai năpăstuiți dintre români, de bolnavii cronici, de bătrâni și de cei cu venituri mici”, a adăugat Laurențiu Mihai.

APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.