„În perioada 2013 – 2017, taxa clawback a fost în continuă creştere, şi prin plata acesteia, industria producătoare de medicamente a acoperit tratamente ale pacienţilor români de peste 7 miliarde de lei, mai mult decât bugetul alocat medicamentelor într-un an”, se arată într-un comunicat remis, miercuri, de către ARPIM.
Potrivit lui Liviu Popescu, director relaţii externe al ARPIM, taxa clawback este o problemă care ar fi pasată de la un guvern la altul.
„Niciunul dintre guvernanţii din ultimii opt ani nu a acordat atenţie acestei suprataxări a industriei farmaceutice, deşi în nenumărate rânduri au fost aduse argumente şi propuse soluţii care să transforme această povară fiscală într-un instrument util sistemului de sănătate. Taxa clawback este una dintre problemele rămase nerezolvate, predate de un guvern către altul. Avem însă încredere că noul guvern va acorda o atenţie sporită crizei de medicamente cu care se confruntă pacienţii români şi că vor ţine cont şi de nevoile acestora, nu doar de calcule financiare”, precizează Liviu Popescu.
Potrivit sursei citate, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură temporară de control bugetar într-o măsură care acţionează împotriva pacienţilor.
„Anul trecut, mai mult decât oricând, au fost vizibile consecinţele pe care le poate avea o astfel de măsură asupra accesului pacienţilor la medicamente, mai ales la cele care nu au alternativă terapeutică în piaţă”, mai afirmă Popescu.
Potrivit reprezentanţilor ARPIM, principalele probleme pe care această taxă le ridică sunt impredictibilitatea şi lipsa de transparenţă a mecanismului de calcul, dar şi bugetul alocat medicamentelor, iar ca soluţii de rezolvare a acestei probleme se numără „eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback, plafonarea taxei clawback, ceea ce ar oferi mai multă predictibilitate, dar şi creşterea anuală progresivă a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei plătite de producătorii de medicamente în anul anterior”, se mai arată în comunicat ARPIM.