Asociaţia Salvaţi Copiii: În timpul pauzei, 25% din elevii români sunt abuzaţi fizic şi psihic

„În 10 minute, un copil poate să îşi piardă încrederea în sine şi în ceilalţi, iar consecinţele pe termen lung asupra dezvoltării emoţionale şi integrării sociale să fie extrem de grave. Sunt cele 10 minute de pauză, în care unul din patru copii din şcolile româneşti este victimă a bullying-ului, în mod repetat. 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alţi elevi cel puţin de trei ori, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%”, reiese din campania organizaţiei Salvaţi Copiii.

Organizaţia susţine că în semestrul I al anului şcolar 2016-2017, potrivit datelor culese de Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi de la Inspectoratele Şcolare Judeţene, au fost înregistrate 7.690 de cazuri de violenţă în şcoli, cele mai multe în Braşov (782 ), Timiş (596), Bihor (575), Iaşi (561) şi Neamţ (472).

„Cifrele oficiale sunt departe de o reprezentare corectă a unei realităţi şcolare în care zi de zi, toţi actorii implicaţi – elevi, cadre didactice, părinţi, vorbesc cu îngrijorare de un nivel în creştere al violenţei între copii”, mai arată organizaţia.

Ultimele date procesate la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) sunt din anul şcolar 2014-2015 şi arată că au fost înregistrate despre aproximativ 19.000 de cazuri de violenţă la nivel naţional.

Alte articole

Când vor avea loc examenele de Evaluare Națională 2025 și Bacalaureat 2025. Ministerul Educației a publicat calendarul

Bacalaureat 2024, sesiunea de toamnă: Peste 33.600 de candidaţi s-au înscris la re-examinare. Examenul, supravegheat video şi audio

„Hărţuirea, umilirea repetată şi intenţionată sunt fenomene care îşi pun amprenta asupra sănătăţii emoţionale şi sociale a tuturor copiilor, victime sau agresori. Pe termen lung, aceşti copii vor dezvolta mecanisme de inadecvare socială, fie că vorbim despre comportamente de abuz şi putere, în cazul agresorului, fie despre un comportament de izolare socială, în cazul copilului-victimă. Mai mult, nici copiii care sunt martori nu au parte de un mediu şcolar sănătos, ei simţindu-se fie complici, fie intimidaţi şi ameninţaţi de comportamentele de bullying ale colegilor lor. Aceşti copii vor înţelege că relaţiile interumane se construiesc pe o ierarhie a puterii în care abuzul este apanajul celui puternic”, a declarat Gabriela Alexandrescu, directorul executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Peste 23% dintre copii au menţionat că s-a întâmplat să fie ameninţaţi cu excluderea din grup, 31% că au fost excluşi, 37% dintre copiii participanţi la chestionar au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare şi denigratoare în spaţiul şcolii despre ei. Mai mult, 84% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situaţii în care un copil ameninţă un altul, 80% a uneia în care un copil este umilit de alt copil, iar 78% au asistat la situaţii repetate în care un copil era îmbrâncit şi lovit uşor de către alţi copii.

Organizaţia Salvaţi Copiii România a lansat, miercuri, campania „Opriţi bullying-ul sau desfiinţaţi recreaţiile!”, pentru a preveni un fenomen de amploare, precizând că instituţiile de învăţământ nu îl identifică, nu îl gestionează, în condiţiile în care statistica spune că doar 38% dintre şcoli beneficiază de consilier şcolar, preponderent în mediul urban.

„Valorile morale pe care le promovează societatea, inclusiv prin intermediul şcolii, se fundamentează concomitent cu dobândirea de cunoştinţe, formarea de priceperi şi deprinderi, contribuind în egală măsură la formarea profilului unui tânăr capabil să producă schimbarea mentalităţilor. Aşadar, nu se pune problema ca dascălii să ignore, nici măcar în recreaţie, modul în care şcolarii relaţionează. Suntem perfect conştienţi de consecinţele negative ale bullying-ului, fenomen care poate avea consecinţe nefaste asupra sănătăţii emoţionale şi sociale a copiilor, de aceea combaterea acestuia este o ţintă vizată de întregul proces educaţional”, a fost mesajul ministrului Educaţiei, Liviu Pop.

Fenomenul de bullying presupune acţiuni denigratoare în rândul elevilor, cum ar fi excluderea din grup, izolarea socială, ameninţarea cu violenţa fizică şi/sau umilirea, violenţa fizică şi distrugerea bunurilor personale, interdicţia de a interacţiona cu un alt coleg sau răspândirea de zvonuri în medul şcolar.