Asociaţia service-urilor auto independente îi cere lui Iohannis sa nu promulge legea limitării despăgubirilor

„Cu toate ca interesele cetateanului, si implicit ale asiguratului, ar trebui sa fie obiectivul principal atat al Parlamentului Romaniei, cat si al Autoritatii de Suprevaghere Financiara, va sesizez faptul ca acest proiect de lege contine prevederi paguboase atat pentru cetateni, cat si pentru asigurati:

Art. 15 (2) prevede:

‘Plata de catre Fond a creantelor de asigurari stabilite ca fiind certe, lichide si exigibile se face in limita unui plafon de garantare de 450 000 lei pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat in faliment’.

Acest paragraf are urmatoarea semnificatie:

Alte articole

Klaus Iohannis a promulgat legea achiziției a 32 de avioane F-35. Cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei Române

PSD, proiect de Hotărâre pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze cheltuielile statului în interesul personal al preşedintelui Iohannis. Sunt vizate sumele pentru deplasări externe, reabilitarea vilei din Primăverii şi escalele la Sibiu

Creditorii (asigurati sau pagubiti) vor primi o suma ce nu va depasi plafonul de 450 000 lei, respectiv, echivalentul a 100 000 Eur/dauna. Asiguratii societatilor de asigurari vor primi sume de despagubire plafonate la acel cuantum, chiar daca instanta de judecata a admis ca suma de plata cuvenita este una mult mai mare”, se arata in memoriul transmis de ASSAI catre Administratia Prezidentiala. (Vezi documentul atasat).

Alte argumente aduse de ASSAI ca aceasta lege va afecta consumatorii si piata de asigurari:

„Nu exista nici o directiva europeana care sa prevada plafonarea sumelor de despagubire ce trebuie acordate de catre fondurile constituite de catre societatile de asigurari in cazul declansarii falimentului!

Legea privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare reprezinta o transpunere a prevederilor Directivei 2001/17/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea si lichidarea societatilor de asigurare si a Directivei 2001/177/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 19 martie 2001 privind reorganizarea si lichidarea societatilor de asigurare, unde nu exista obligativitatea plafonarii sumei in caz de faliment al societatilor de asigurare.

Efectele promulgarii acestei legi sunt uluitoare si am sa enumar doar trei exemple de notorietate:
1. CNADNR care are de primit suma de aproximativ 93.93 milioane lei ( aprox. 21 milioane euro). Va primi in schimb, 100.000 de Euro
2. Oltchim – polita de asigurare de raspundere profesionala pentru manageri in valoare de 10 milioane de Euro. Va primi in schimb 100.000 Euro.
3. Maternitatea Giulesti – societatea de aigurari are o expunere de 510 000 Euro. Va primi in schimb 100 000 Euro.

Comparatia dintre sistiemul financiar bancar si sistemul financiar nebancar:

Daca in cazul institutiilor financiare bancare, exista o limita de suma (100 000 de Eur) ce trebuie achitata catre deponent de catre Fondul de Garantare a Depozitelor, in situatia in care o banca intra in faliment, in cazul societatilor de asigurari NU TREBUIE sa se aplice aceleasi principii din urmatoarele considerente:

a. In cazul deponentilor in relatia cu bancile, acestia cunosc de la inceput riscurile si plafoanele de plata pe care le vor obtine, in situatia in care societatea bancara intra in faliment.
In cazul asiguratilor, acestia au achitat o prima de asigurare proportionala cu suma asigurata, tocmai pentru protejarea bunului asigurat la o valoare rezonabila si reala. Plafonarea acestor sume de despagubire ce trebuie achitate asiguratului in caz de faliment reprezinta un abuz, intrucat suma asigurata sau limitele de despagubire nu sunt cele stabilite prin contract.

b. In cazul deponentilor in relatia cu bancile, acestia primesc niste beneficii (dobanzi) din partea societatii bancare. In cazul unei polite de asigurari generale (ex: RCA, CASCO), acestia nu primesc nici un fel de beneficii din partea societatii de asigurari in urma achitarii primelor de asigurare.
De ce mai exista limite de asigurare a sumei asigurate, in raport de care se plateste prima de asigurare, daca va exista incertitudinea ca asiguratorul poate intra in faliment si va plati doar o suma maxima de 100.000 euro?

c. In cazul in care societatea bancara intra in faliment, Fondul de Garantare a Depozitelor trebuie sa despagubeasca pe TOTI DEPONENTII acelei banci. In cazul in care o societate de asigurari intra in faliment, Fondul de Garantare a Asiguratilor va despagubi NUMAI cei care au inregistrat daune, adica un procent redus din numarul asiguratilor.

Si asiguratorii sustin ca aceasta lege contravine Directivei UE privind asigurarea de raspundere civila auto si va afecta consumatorii

Uniunea Nationala a Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania (UNSAR) a avertizat marti, 30 iunie, intr-un raspuns solicitat de HotNews.ro, ca propunerea legislativa privind Fondul de garantare a asiguratilor care limiteaza despagubirile primite de asigurati de la Fondul de garantare in cazul falimentul unui asigurator ar veni in contradictie cu Directiva 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto. „In orice circumstante s-ar gasi o societate de asigurare, statul este obligat sa ia toate masurile pentru ca victima accidentului de circulatie sa fie despagubita in conformitate cu limitele minime impuse”, atentioneaza UNSAR.

Iata precizarile facute de UNSAR pentru HotNews.ro:

„Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) a participat la dezbaterile parlamentare pe marginea propunerii legislative privind Fondul de garantare a asiguratilor (Pl-x 494/2015), sustinand ca modificarile aduse Fondului prin propunerea legislativa ar putea declansa efecte semnificative atat asupra asiguratilor, cat si asupra domeniului asigurarilor in ansamblu.
UNSAR considera ca modalitatea actuala de functionare a Fondului de garantare a asiguratilor, departament in subordinea ASF, raspunde nevoilor pentru care a fost creat acest Fond. Externalizarea sa va duce la cresterea costurilor de administrare a Fondului si implicit la majorarea contributiilor societatilor de asigurare. Acest lucru se va reflecta in final in cresterea nivelului primelor de asigurare si va afecta in mod direct consumatorii produselor si serviciilor de asigurare.
Cu toate ca acest Fond reprezinta o schema de garantare menita sa protejeze interesele asiguratilor, beneficiarilor din asigurari si tertelor persoane pagubite, reglementarile din noul proiect conduc la instabilitate din perspectiva transferarii riscului de insolventa/faliment al unei societati catre ceilalti actori din piata.
Urmand modelul Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private si pe cel al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, asociatia profesionala din domeniu, in calitate de reprezentant al companiilor care contribuie la Fondul de garantare, ar trebui sa aiba un reprezentant in consiliul de administratie. Acest lucru nu este prevazut in actuala propunere legislativa, iar UNSAR sustine necesitatea acestei prevederi, pentru transparentizarea cheltuielilor suportate de industria de asigurari ce sustine acest fond.
Reglementarea unui plafon de garantare de 450.000 de lei pe un creditor de asigurare necesita in prealabil realizarea unui studiu de evaluare a impactului pe care instituirea acestui plafon il va avea asupra cadrului legal existent, a asiguratilor, beneficiarilor din asigurari si tertilor prejudiciati.
Daca plafonul de garantare este valabil pentru o singura entitate – creditor de asigurari indiferent de numarul de subrogatii intervenite – Fondul nu va avea dreptul de a recupera din totalul despagubirile platite decat maxim 450.000 lei. In opinia UNSAR, problema majora pe care o genereaza instituirea plafonului de garantare o reprezinta limitarea despagubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule, in contradictie cu Directiva 2009/103/CE privind asigurarea de raspundere civila auto si controlul obligatiei de asigurare a acestei raspunderi.
Un stat membru nu poate limita dreptul la despagubire al victimei / persoanei prejudiciate. In orice circumstante s-ar gasi o societate de asigurare, statul este obligat sa ia toate masurile pentru ca persoana prejudiciata/victima accidentului de circulatie sa fie despagubita in conformitate cu limitele minime impuse, prin urmare nu poate plafona pe cale legislativa nationala accesul acestora la despagubirea integrala in cazul insolventei / falimentului societatii de asigurare”.

Directiva 2009/103/CE impune statelor membre praguri minime de asigurare/de garantare a pagubitilor prin accidente de vehicule in baza asigurarii RCA sub care statele membre nu pot cobori. In concluzie, plafonul de garantare de 450.000 lei, daca s-ar utiliza si in cazul tertilor prejudiciati prin accidente de vehicule, ar contraveni dispozitiilor Art.9 din Directiva 2009/103/CE care obliga statele membre la garantarea despagubirilor pentru plafoane superioare, respectiv 1.000.000 euro pentru despagubiri materiale si 5.000.000 euro pentru vatamari corporale sau deces.

Ce prevede art. 9 din Directiva 2009/103/CE:

(1) Fara a aduce atingere garantiilor de o valoare mai mare eventual stabilite de statele membre, fiecare stat membru solicita ca sumele pentru care asigurarea mentionata la articolul 3 este obligatorie sa fie de minimum:
(a) in cazul vatamarilor corporale, suma minima asigurata de 1 000 000 EUR pentru o victima sau de 5 000 000 EUR pentru o cerere de despagubire, indiferent de numarul victimelor;
(b) in cazul pagubelor materiale, 1 000 000 EUR pentru o cerere de despagubire, indiferent de numarul victimelor.

Tot traseul legislativ al Legii privind Fondul de Garantare a Asiguratilor poate fi consultat aici. Legea a fost trimisa Presedintelui Romaniei pentru promulgara in data de 2 iulie 2015.

REFERINTE
Asiguratorii, despre Legea care va limita despagubirile primite de asigurati in cazul falimentului unei firme de asigurari: Contravine Directivei UE privind asigurarea de raspundere civila auto si va afecta consumatorii
Legea care limiteaza despagubirile primite de asigurati in caz de faliment al firmei de asigurari, la vot final in Parlament.