Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, a afirmat, într-o dezbatere organizată de PNL, că se simte nevoia unei legi cadru în domeniul prevenției în sănătate.
„Dacă acum 26 de ani am fi avut această lege, starea de sănătate a populației ar fi fost mai bună și speranța de viață atingea cotele celei europene. Trebuie neapărat să promovăm această inițiativă și să nu îi lăsam pe politicienii populiști să folosească această lege în scopuri politice înguste. Ieșirea politicienilor care atacă această inițiativă este inumană. Criticarea faptului că pacienții vor fi sancționați a fost exagerată uneori, chiar mergând până la denaturarea sensului”, a punctat Barbu.
El a menționat că pedepsirea pacienților care refuză prevenția ar putea fi înlocuită cu alte acte de responsabilizare a pacientului.
„Putem merge în final la o responsabilizare a pacientului, dar fără limitarea accesului la servicii de sănătate”, a spus Barbu.
Președintele Alianței Pacienților Cronici din România, Cezar Irimia, susține proiectul de lege, arătând că inițiativa legislativă trebuie să plece de la programe de informare și cu o oră de educație sanitară obligatorie în școli.
„Susținem această lege a prevenției, și chiar o cerem de prin anii 2002-2003, pentru că știm bine că un gram de prevenție este echivalent cu o tonă de medicamente. În același timp, ne dorim ca această lege a prevenției să pornească cu programe de informare și ne-am mai dori ora de educație sanitară obligatorie în școli, pentru că nu avem o educație corectă, în spiritul acestei legi a prevenției trebuie să facem programe de informare. (…) Susținem această lege a prevenției. Ea este perfectibilă, venim și noi cu amendamente, dar ea trebuie să înceapă ieri, nu mâine”, a mai spus Irimia.
În context, președintele Societății Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălțan, a subliniat că o lege a prevenției trebuie să aibă câteva elemente care să asigure o „complianță” în ceea ce privește pacientul.
„Salut această lege și cred că aplicarea ei este importantă, dar trebuie găsite modalitățile cele mai bune de aplicare. Cuvântul de prevenție este un cuvânt uzitat și un cuvânt și uzat în România, cred că s-a făcut exces de zel în a fi pronunțat și mai ales de a fi aplicat formal. Această lege pentru pneumologi (…) este un element pozitiv care poate să schimbe fața abordării pacientului, în relația pacient-medic”, a punctat Mihălțan.
În opinia sa, dacă se alocă 10% din bugetul sănătății pentru un program de prevenție este foarte bine, dar se impune ca și bugetul sănătății să crească la 6% din PIB.
El a subliniat că trebuie găsite „niște modalități de penalizare” a pacienților.
La rândul său, președintele fondator al Fundației Române a Inimii, Dan Gaiță, a menționat că „lucrul foarte important pe care și-l propune această lege este să faciliteze accesul la calea sănătoasă”.
Directorul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, dr. Nicolae Suciu, a indicat că proiectul de lege ar trebui să acorde o atenție mult mai mare mamei și copilului.
„Nașterea prematură este într-un trend ascendent și vreau să vă informez că toți copiii prematuri, indiferent ce efort utilitar sau de asistență medicală este în spatele îngrijirii copilului născut prematur, tot prematur rămâne. Din grupul prematurilor se recrutează cei mai mulți inadaptați social, delincvenți și noi ne dorim în arealul nostru o populație care să răspundă nevoilor și mândriei naționale, ori toate astea s-ar întâmpla dacă, în proiectul de lege s-ar acorda o atenție mult mai mare mamei și copilului”, a spus Suciu.
Reprezentantul Colegiului Psihologilor din România, Lucian Ștefan, a precizat că psihologii sunt „încântați” de acest proiect și vor sprijini inițiativa.