Astronauţii chinezi s-au conectat, în premieră, la modulul spaţial Tiangong-1

Potrivit televiziunii naţionale chineze CCTV, vehiculul spaţial Shenzhou IX („nava divină”) – care a decolat sâmbătă de la baza din Jiuquan (nord-vestul Chinei), având la bord un echipaj format din doi bărbaţi şi o femeie – s-a conectat la modulul Tiangong-1 („palatul ceresc”) luni, în jurul orei 06.00 GMT.

În jurul orei 9.30 GMT se va deschide uşa modulului Tiangong-1 pentru a permite astronauţilor chinezi să intre la bordul acestuia, informează televiziunea chineză.

Misiunea Shenzhou IX („Vehiculul divin”), care are prevăzută o durată de 13 zile, va cuprinde şi o conectare ce va fi realizată manual la modulul Tiangong-1 („Palatul celest”).

Operaţiunea se înscrie într-un vast program spaţial ce va permite Chinei să se înzestreze cu o staţie spaţială permanentă, care va deveni funcţională în jurul anului 2020.

Alte articole

O femeie din China, concediată pentru că a plecat de la birou cu un minut mai devreme. Ce a urmat

Şocul venit de la 11.000 de km care a lovit America. Donald Trump, surprins de impact!

Printre cei trei astronauţi aflaţi la bordul vehiculului spaţial Shenzhou IX se află şi Liu Yang, prima chinezoaică care ia parte la o misiune în spaţiu şi care a devenit deja o eroină pentru cei peste 1,3 miliarde de concetăţeni.

Pe 29 septembrie 2011, o rachetă Longue Marche 2F a lansat Tiangong-1, primul modul dintr-o viitoare staţie spaţială chineză.

Ulterior, misiunea Shenzhou („nava divină”) VIII a permis Chinei să realizeze în octombrie 2011 primul ei „sărut spaţial”, reuşind să conecteze Tiangong-1 cu Shenzhou VIII, un vehicul spaţial ce nu a avut astronauţi la bord. Tiangong-1 a rămas pe orbită după desprinderea de Shenzhou VIII şi şi-a scăzut puţin orbita, la începutul lunii iunie, pentru a se plasa într-o poziţie mai bună în vederea conectării cu Shenzhou IX.

Precedentul zbor spaţial cu echipaj uman chinez a fost efectuat de vehiculul Shenzhou VII, în septembrie 2008.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită deja de ruşi şi de americani încă din anii 1960.

Acest program spaţial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o staţie orbitală, pe care un echipaj de astronauţi va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei staţii spaţiale ruseşti MIR şi al actualei Staţii Spaţiale Internaţionale (ISS).