Un atac cu rachetă asupra unei şcoli dintr-o localitate aflată în apropierea liniei de front din estul Ucrainei, în regiunea Doneţk, s-a soldat vineri cu moartea a două femei, inclusiv o profesoară, şi rănirea a şase persoane, a anunţat poliţia ucraineană, potrivit Reuters.
Profesoara de şcoală primară, în vârstă de 56 de ani, şi o contabilă şefă, în vârstă de 44 de ani, au murit în atacul asupra satului Serhiivka, a precizat poliţia ucraineană. Doisprezece angajaţi erau singurii ocupanţi ai clădirii, a precizat biroul procurorului. Şcolile ucrainene nu au fost deschise vineri pentru elevi.
Prigojin a fost informat înainte de rebeliune că soldaţii săi va trebui să semneze contracte cu Armata Rusă
„Trupele ruseşti, într-un atac direct, au distrus o şcoală în care se aflau civili”, a precizat poliţia naţională ucraineană într-un comunicat.
Biroul procurorului din regiunea Doneţk a anunţat că patru bărbaţi cu vârste cuprinse între 54 şi 69 de ani şi două femei cu vârste de 24 şi 34 de ani au fost răniţi şi transportaţi la spital şi că s-a deschis o anchetă cu privire la acest atac.
Poliţia a precizat că paramedicii au ajutat la salvarea a două femei de sub dărâmături şi că forţele ruseşti de ocupaţie sunt responsabile pentru atac, despre care se crede că a fost comis folosindu-se o rachetă Iskander.
Rusia va fi „mai puternică” după rebeliunea Wagner, asigură Lavrov
Rusia va fi „mai puternică” după rebeliunea eşuată a grupului Wagner, care a zguduit puterea rusă săptămâna trecută, a dat asigurări vineri ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, potrivit AFP.
„Rusia a ieşit întotdeauna mai puternică din toate dificultăţile (…) Aşa va fi şi de această dată. Simţim deja că acest proces a început”, a declarat Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova.
Vinerea şi sâmbăta trecute, luptători din grupul paramilitar condus de Evgheni Prigojin, considerat un apropiat al lui Putin, au cucerit mai multe situri militare din sudul Rusiei înainte de a porni în marş spre Moscova.
Rebeliunea s-a încheiat sâmbătă seara cu un acord de exilare a lui Prigojin în Belarus. Nu a fost anunţată nicio sancţiune împotriva răzvrătiţilor, iar serviciile de securitate (FSB) au susţinut că au renunţat la acuzaţiile împotriva lor, ceea ce mulţi analişti şi oficiali occidentali au considerat un semn de slăbiciune din partea Kremlinului.
Război în Ucraina: O zonă de restaurante aglomerată din oraşul Kramatorsk, lovită de rachete
De atunci, autorităţile au încercat să arate o revenire la normalitate după aceste evenimente, care au provocat una dintre cele mai grave crize de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, la sfârşitul anului 1999.
În timpul unei deplasări în Caucazul rus (sud), miercuri, Putin a declarat că „nu s-a îndoit” de sprijinul populaţiei în timpul rebeliunii armate din Wagner.
El a făcut chiar o plimbare, strângând mâini şi făcându-şi poze, un eveniment public rar, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă, deşi AFP nu a putut verifica gradul de spontaneitate al scenei.
„Vă mulţumesc că sunteţi îngrijoraţi pentru intersele naţionale, dar nu este necesar”, a adăugat Serghei Lavrov vineri, răspunzând la o întrebare pusă de o publicaţie străină.