Atac cu rachete la ambasada americană din Irak

Două rachete au lovit Bagdadul duminică în zona în care se află ambasada Statelor Unite ale Americii. Acestea au provocat pagube materiale, dar nu au fost victime. Cele două rachete au lovit în Zona Verde a Bagdadului, unde se află mai multe misiuni diplomatice şi clădiri guvernamentale irakiene. Zona este o ţintă frecventă a atacurilor cu rachete şi drone. Acestea au provocat doar pagube materiale, a declarat armata irakiană, potrivit AP, informează News.ro.

O rachetă a fost distrusă de sistemul C-RAM al ambasadei americane. Cealaltă a căzut lângă un monument naţional provocând daune la două vehicule civile. O anchetă a fost lansată de către forţele de securitate irakiene.

Cele mai multe atacuri au ca ţintă ambasada americană. Grupurile aliate Iranului au jurat să se răzbune pe Statele Unite pentru atacul american din 2020 în timpul căruia a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani şi comandantul miliţiei irakiene Abu Mahdi Al-Muhandis. Aceste organizaţii au condiţionat încheierea atacurilor împotriva SUA de ieşirea trupelor americane din ţară.

Coaliţia condusă de SUA şi-a încheiat oficial misiunea de sprijinire a forţelor irakiene împotriva grupării teroriste Statul Islamic luna aceasta. Aproximativ 2.500 de militari vor rămâne în cadrul unei misiuni de consiliere pentru forţele irakiene.

Astfel de atacuri au loc des în Irak. În luna noiembrie, o dronă încărcată cu explozivi a vizat reşedinţa prim-ministrului irakian Mustafa Al-Kadhimi într-o tentativă de asasinat.

Mii de civili au fost ucişi în atacuri americane cu dronă din 2014, potrivit unei anchete The New York Times

Informaţii defectuoase, pagube colaterale şi mii de civili ucişi: The New York Times a publicat sâmbătă o anchetă şoc cu privire la atacurile cu dronă conduse de armata americană din 2014 în războiul său cu grupările jidadiste în Afganistan, Irak şi Siria.

Explozie devastatoare, cauzată de o scurgere de gaz. 15 oameni au murit la Karachi VIDEO

Bazată pe 1.300 rapoarte ale Pentagonului referitoare la incidente care au avut victime civili, informaţii obţinute de cotidianul american conform legii privind transparenţa în administraţii (FOIA), această anchetă subminează imaginea unui război „curat” purtat cu „lovituri de precizie” prezentate regulat de armata americană.

„Războiul aerian american a fost marcat de informaţii defectuoase, de tiruri de rachete imprecise şi moartea a mii de civili, între care mulţi copii”, a concluzionat ziarul. „Niciun raport nu se încheie cu o sancţiune disciplinară”.

Promisiunile de tranparenţă din epoca Barack Obama, care a fost primul preşedinte american care a permis atacurile cu dronă pentru a salva vieţilor soldaţilor amerciani, au fost înlocuite cu „opacitate şi impunitate”, adaugă cotidianul care a intentat mai multe procese Pentagonului şi comandamentului central al armatei americane (Centcom) pentru a obţine aceste documente.

Rusia, demonstraţie de forţă la frontierele UE. A trimis bombardiere să patruleze de-a lungul graniţei Belarusului cu Polonia VIDEO
În cinci ani, armata americană a condus mai mult de 50.000 de atacuri aeriene în Afganistan, Siria şi Irak.

Aceasta a admis că a ucis accidental 1.417 civili în atacuri aeriene în Siria şi în Irak din 2014. În Afganistan, cifra oficială este de 188 civili ucişi din 2018.

Pentru această anchetă care a durat mai multe luni, The New York Times a analizat documentele obşinute şi a investigat în teren, verificând informaţiile oficiale despre mai mult de 100 de locuri bombardate.

Mai multe cazuri menţionate erau deja cunoscute, dar ancheta arată că numărul victimelor estimat de Pentagon din rândul civililor este „net subestimat”.

Documentele arată că decesele civililor au survenit din cauza „prejudecăţii de confirmare”, tendinţa de a trage concluzii în concordanţă cu ceea ce se crede probabil , potrivit NYT.

Oamenii care alergau spre un loc bombardat erau văzuţi ca luptători din gruparea Stat Islamic, nu ca salvatori. Se considera că motocicliştii simpli se mişcă „în formaţie”, ceea ce a fost interpretat ca „semnătura” unui atac iminent.