O ilustrare a acestei tendințe s-a produs luni, odată cu asasinarea unui polițist și a soției acestuia în Franța, autorul crimelor difuzând un video de 13 minute în direct pe Facebook. El și-a revendicat crima și a făcut apel la alte atacuri. La scurt timp după, a fost ucis de poliție.
Site-uri precum Twitter și Facebook au lansat recent noile lor platforme de live streaming, însă acum se văd nevoite să găsească soluții eficiente pentru a împiedica difuzarea de conținut violent.
„Terorismul și actele de terorism nu își au locul pe Facebook”, a insistat un purtător de cuvânt al rețelei de socializare, întrebat despre atacul din Franța.
„Imediat ce ne este semnalat un material legat de terorism, îl scoatem cât mai repede posibil. Tratăm cererile autorităților cu cea mai mare promptitudine”, a adăugat el.
Facebook recunoaște ‘provocările enorme’ reprezentate de live streaming. „Este o mare responsabilitate și lucrăm pentru a stabili un bun echilibru între posibilitatea de exprimare și oferirea unei experiențe care să fie sigure și respectuoase”, a precizat compania.
Twitter, a cărei aplicație de video în direct Periscope a fost folosită pentru a arăta un suicid în Franța și un viol în SUA, ia apărarea aceleiași politici.
„Nu se pot face amenințări cu acte de violență, sau să se promoveze violența, și cu atât mai mai puțin să se facă amenințări teroriste sau apologia terorismului”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al rețelei de socializare.
Conform liniilor sale directoare, Periscope „are ca obiect să fie deschis și sigur”, iar „materialele cu caracter dur nu sunt permise”, inclusiv „descrierile de abuzuri sau de lovituri asupra copiilor ori animalelor”.
Rețelele de socializare reiterează că sunt pregătite să îi ajute pe anchetatori, însă refuză să selecteze sau să cenzureze fluxurile de materiale care ajung la ele.
Rețele de socializare ar putea în schimb să facă mai mult pentru a împiedica difuzarea unor astfel de materiale violente în întreaga lume, spune Mark Wallace, șef al Counter Extremism Project, un grup fondat de foști diplomați americani și străini pentru a ajuta la contracararea ideologiilor extremiste.
Wallace a afirmat că rețelele de socializare au pus deja în aplicare sisteme care filtrează pornografia infantilă și ar putea face același lucru cu alte acte de violență.
„Este o chestiune de voință, nu de tehnologie”, a afirmat el pentru AFP.
Gabriel Weimann, profesor de comunicare la Universitatea Haifa din Israel și autor al unei cărți intitulate ‘Terorismul în spațiul cibernetic’, explică faptul că „pentru un terorist, (transmisiunile în direct) sunt un mijloc de glorificare, o recompensă eternă, deoarece el își prezintă cauza lumii întregi”.
Weimann face apel la rețelele de socializare să „coopereze mai bine” cu agențiile antiteroriste.
Apărătorii libertăților publice se întreabă totuși dacă guvernele trebuie să pună presiune asupra rețelelor de socializare pentru ca ele să își limiteze conținutul protejat prin Constituția SUA, care garantează libertatea de expresie.
Rețelele de socializare „se tem să nu încalce drepturile utilizatorilor lor sau să acționeze în numele guvernului pentru a le retrage drepturile lor constituționale”, afirmă Sophia Cope, avocată a asociației Electronic Frontier Foundation. „Ele nu vor să devină brațul de anchetă al guvernului (…) Asta nu înseamnă că ei nu pot să coopereze, deoarece au mijloacele de a o face”, spune avocata.
Apărătorii drepturilor și libertăților sunt îngrijorați de mandatele date de guverne, cum ar fi a propune ca rețelele de socializare să semnaleze activități presupus teroriste.
Hugh Handeyside, avocat al puternicei American Civil Liberties Union, afirmă că este prea devreme pentru a ști ce se poate face pentru a contracara difuzarea acestor materiale video violente, însă rețelele de socializare nu trebuie să fie instrumente de cenzură folosită de către guverne.
A decide ce ține de terorism „este o chestiune la care experții au probleme să răspundă și care va fi inevitabil subiectivă și va depinde de context”, notează Handeyside.