Guvernul de la Berlin a subliniat că Franța, care efectuează deja raiduri aeriene împotriva ISIS în Siria, nu a cerut deocamdată vreun sprijin.
Mai mulți purtători de cuvânt, respectiv cei ai guvernului și ministerelor Apărării și de Externe, au insistat asupra faptului că încă nu s-a primit vreo cerere din partea Parisului și nici din partea NATO nu există la momentul actual semnale că s-ar pregăti vreo consultare. „Deocamdată nu știm dacă guvernul francez intenționează să apeleze la NATO. Dacă o va face, evident că vom studia solicitările”, a indicat purtătorul de cuvânt al MAE german, Martin Schoffer.
Anunțarea acestei poziții vine după ce cancelarul Angela Merkel a afirmat, după atentatele de la Paris, că va susține un răspuns „comun” și „decis” în fața terorismului, dând astfel naştere unei dezbateri despre posibila participare a Germaniei la raidurile aeriene împotriva ISIS.
O purtătoare de cuvânt a Executivului german, Christiane Wirtz, a declarat că, „în limbaj colocvial” atentatele de la Paris pot fi definite drept „război”, dar a subliniat că nu dorește să intre „în interpretarea juridică a conceptului”.
O poziție mai tranșantă a fost exprimată de vicecancelarul Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social-Democrat, el considerând „inutil” și „absurd” să se vorbească despre o participare a Germaniei la acțiunile militare împotriva Statului Islamic şi apreciind că nu este oportun să se vorbească despre „război” în Europa.
Articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice prevede că un atac împotriva unuia dintre membri este considerat un atac împotriva tuturor statelor semnatare, care se obligă astfel să acționeze în comun împotriva inamicului. Sigmar Gabriel a punctat, însă, că aliații nu se așteaptă ca Germania să se alăture bombardamentelor împotriva Statului Islamic şi a menționat că Germania sprijină soluționarea crizei siriene prin canalele diplomatice deschise în cadrul negocierilor de la Viena, iar mai departe lupta împotriva SI trebuie condusă sub mandat ONU.