ATENŢIE! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor

“Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

“Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

Dana Demetrian spune că mai există un model, care se dezvoltă în relaţionarea cu companiile mari de utilităţi

Alte articole

Veste bună pentru clienții uneia dintre cele mai mari bănci. Românii vor putea cheltui mai mulți bani

O nouă escrocherie face ravagii. Românii riscă să rămână fără bani în cont, iar băncile pot refuza să ramburseze păgubiții

“Clientul trebuie să spună dacă doreşte ca acest tip de evaluare să facă parte din modelul de acceptare. Dacă este de accord, există o îmbunătăţire considerabilă a modelului de acceptare. De exemplu, în cazul plăţii de utilităţi pentru serviciile de telecom. Dacă este un client care de douăzeci de ani plăteşte o factură în mod constant, fără nici o datorie, are acces la un abonament mai mare, cu siguranţă este un model care ajută foarte mult la evaluare, îmbunătăţind modelul de acceptare în creditare”, susţine Demetrian.