Deşi nu se cunoaşte data la care va începe propriu-zis construirea acestui sector de autostradă, considerat unul dintre cele mai dificile din România, decizia de expropriere emisă de CNADNR constituie titlu executoriu „fără alte formalităţi” pentru predarea celor 88 de bunuri imobile cuprinse în anexa la documentul postat pe site-ul oficial al companiei.
Potrivit actului emis de conducerea CNADNR, „contestaţiile asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză”.
Prin Decizia de expropriere nr. 809 din data de 6 august 2014, practic, statul, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, devine proprietar asupra celor 105.643 de metri pătraţi de teren şi asupra celor patru construcţii din oraşul Comarnic ce se regăsesc pe culoarul de expropriere al autostrăzii Comarnic-Braşov.
„Având în vedere că sumele aferente despăgubirilor au fost consemnate, transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor cuprinse în anexă, din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a Statului Român şi în administrarea expropriatorului, operează de drept de la data emiterii prezentei Decizii de expropriere”, se arată în documentul citat.
Sumele individuale estimate de către expropriator (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România) şi aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul autostrăzii pe raza oraşului Comarnic sunt, în total, de 1,122 milioane de lei, bani care sunt alocaţi din bugetul de stat. Practic, sumele individuale prevăzute în lista exproprierilor ar putea fi virate în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, la dispoziţia proprietarilor de imobile, în vederea acordării despăgubirilor.
Majoritatea imobilelor cuprinse în lista de exproprieri sunt reprezentate de terenuri intravilane aparţinând oraşului Comarnic, dar şi persoanelor fizice şi juridice care deţin proprietăţi chiar în zona în care va fi construit tronsonul Comarnic-Braşov al autostrăzii A3. Din totalul de 1,122 milioane de lei alocaţi pentru despăgubirile din oraşul Comarnic, peste 830.000 de lei vor fi destinaţi pentru exproprierea a 105.643 de metri pătraţi de terenuri intravilane şi extravilane, restul fondurilor – 288.998 de lei – urmând să se aloce pentru construcţiile care se află pe coridorul de expropriere al autostrăzii.
Dintre cele 88 de imobile care apar în lista publicată în Monitorul Oficial, cel mai afectat de exproprieri va fi un locuitor al oraşului Comarnic, Adrian Constantin Popa, care va fi obligat să renunţe atât la o clădire evaluată la 183.055 de lei, precum şi la două suprafeţe de teren intravilan, de 580 de metri pătraţi (evaluat la 29.232 de lei), respectiv de 10 metri pătraţi (evaluat la 151 de lei). În total, pentru proprietarul din Comarnic, CNADNR a stabilit o despăgubire totală pentru imobilele ce vor fi expropriate în valoare de 212.438 de lei, aceasta fiind, de altfel, şi cea mai mare sumă. La polul opus, se regăseşte o parcelă de un metru pătrat de teren intravilan aparţinând oraşului Comarnic, pentru care a fost calculată o despăgubire de 14 lei.
Potrivit legislaţiei în vigoare, în cazul în care persoanele fizice sau juridice expropriate nu sunt de acord cu sumele stabilite drept despăgubire, acestea pot acţiona în judecată CNADNR – expropriatorul – pentru a încerca să obţină mai mulţi bani pentru terenurile sau pentru clădirile care trec în proprietatea statului.
Pentru că exproprierea se face pentru o cauză de utilitate publică, aşa cum este şi construirea autostrăzii Comarnic-Braşov, transferul dreptului de proprietate nu poate fi suspendat de eventualele contestaţii asupra deciziei emise săptămâna trecută de CNADNR.