„Modificările legislative privind prevederile declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională se impuneau a fi făcute, însă modul concret în care au fost modificate aceste prevederi legislative nu răspund cerinţelor Curţii, în plus fiind făcute şi modificări de esenţă prin care s-ar scoate în afara sferei penale fapte grave ale aleşilor şi funcţionarilor publici, care în prezent sunt considerate infracţiuni, precum conflictul de interese, abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu. De asemenea, s-au propus modificări ale unor reglementări nevizate de Curtea Constituţională (denunţul) şi prin care s-ar îngreuna depistarea şi, implicit, pedepsirea unor infracţiuni grave, în special din sfera corupţiei. Este de menţionat că prevederea unor măsuri de protecţie, respectiv a unei cauze de nepedepsire a persoanelor care furnizează informaţii referitoare la infracţiunile de corupţie sunt obligatorii a exista în legislaţia românească, având în vedere faptul că ele ne sunt impuse prin ratificarea Convenţiei penale privind corupţia adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1999”, a declarat, pentru News.ro, procurorul general Augustin Lazăr.
El spune că, în situaţia în care cele două ordonanţe vor fi aprobate, în foarte multe cauze urmează a se dispune clasarea, ca efect imediat al OUG privind modificarea Codurilor.
„În situaţia în care cele două ordonanţe vor fi aprobate, acestea vor avea putere de lege şi aplicarea lor va fi obligatorie. Consecinţa imediată va fi punerea de îndată în libertate a persoanelor ce beneficiază de actul de clemenţă, iar cu privire la ordonanţa de modificare a codurilor, în foarte multe cauze urmează a se dispune clasarea. Aglomeraţia din penitenciare este o problemă reală, care însă nu se rezolvă prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind graţierea. Pot fi identificate alte soluţii eficiente şi pe termen lung”, a arătat procurorul general.
Şi Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, a afirmat, într-un interviu acordat News.ro, că modificările aduc „deservicii” sistemului de justiţie. ” Nu există un criteriu, cei care au făcut proiectul ar trebui să dea răspunsul, este un criteriu stabilit cu totul şi cu totul arbitrar, nu se raportează la nimic, nu putem spune că această sumă este lipsită de imprtanţă. Practic, toate infracţiunile de abuz în serviciu care creează un prejudiciu mai mic sunt dezincriminate total. (…) Aceste modificări aduc un deserviciu pentru că vor duce la închiderea unor dosare în care avem prejudicii de sute de milioane de euro”
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) susţin şi ei că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală sunt de natură a contraria anchetatorii, având în vedere că lipsesc argumentele pentru operarea acestor schimbări legislative, iar măsurile vizate ar favoriza fenomenul infracţional.
Proiectele au provocat şi proteste. Aproximativ trei mii de oameni au ajuns, miercuri seară, în faţa sediului Guvernului, scandând „Demisia, demisia!”, „DNA să vină să vă ia!”, „Jos penalii!”, „La închisoare, nu la guvernare!”, „Dragnea, nu uita, România nu-i a ta!”, „Hoţii!”, „România, trezeşte-te!”, „PSD, ciuma roşie!”, „ALDE şi cu PSD, aceeaşi mizerie!”. Sute de persoane au protestat şi la Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova şi Sibiu.
Un nou protest faţă de proiectele de ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi Codul penal, promovate de Ministerul Justiţiei, este anunţat pe Facebook, pentru duminică, la ora 17.00, în Bucureşti şi mai multe oraşe din ţară, dar şi la Copenhaga.
Vineri, preşedintele Klaus Iohannis a cerut retragerea celor două proiecte, spunând că sunt ”suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal.