Augustin Lazăr a spus că anul trecut s-a înregistrat o scădere de aproximativ 10% a numărului de inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv, situaţie explicată prin faptul că măsura are un caracter excepţional şi se ia doar atunci când alte măsuri preventive nu şi-ar putea atinge scopurile.
„O dovadă a acestui fapt constă în creşterea proporţională a numărului de cauze în care s-a dispus controlul judiciar. Această dezvoltare este un exemplu de adaptare a practicii Ministerului Public la jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”, a spus procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis, scrie News.ro.
Lazăr a arătat că exigenţa procurorilor a determinat scăderea cu aproximativ 5% faţă de 2015 a ponderii soluţiilor de renunţare la urmărire penală în numărul total de cauze soluţionate altfel decât prin trimiterea în judecată.
O creştere continuă, în ultimul deceniu, s-a înregistrat şi în materia infracţiunilor de corupţie în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în cea a altor parchete, fiind o triplare a numărului inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie, a mai spus Lazăr.
Cei mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată anul trecut au comis infracţiuni contra siguranţei publice, care este aproape suprapusă infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.
Ponderea infracţiunilor contra persoanei a fost cu doar 5% mai mică decât cea a infracţiunilor contra patrimoniului, aceste date indicând o creştere a violenţei împotriva persoanei, „un marker criminologic ce va necesita corecţii în materia strategiei de represiune”, a mai spus Lazăr.
Procurorul general a precizat că foarte redusă a fost ponderea infracţiunilor de evaziune fiscală, 3% din totalul inculpaţilor fiind trimişi în judecată pentru această faptă.
„Cunoaştem că, în realitatea faptică, aceste infracţiuni au o pondere foarte mare. Situaţia semnalată indică unele carenţe în detectarea şi urmărirea penală a acestor infracţiuni”, a precizat Lazăr.
Ponderea ocupată de inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni contra patrimoniului reprezintă 24,2% din totalul trimiterilor în judecată, dar gradul de trimitere în judecată a acestor infracţiuni este în scădere în ultimii doi ani faţă de întregul interval 2007-2016. Această situaţie se datorează, potrviit procurorului general, faptului că, din 2014, pentru infracţiunile de furt, împăcarea înlătură răspunderea penală.