Augustin Zegrean: Cred că există un conflict juridic de natură constituţională preşedinte – Guvern. Precedentul Băsescu – Ponta

„Preşedintele este cel care are prioritate sau are supremaţie în politica externă, pentru că aşa spune Constituţia. Chiar şi tratatele negociate de Guvern sunt ratificate şi semnate de preşedinte, el semnează tratatele în numele României. Mai mult, noi am fost sesizaţi o dată când se punea problema cine reprezintă România la Consiliul European – primul-ministru sau preşedintele. (…) Curtea Constituţională a spus că este un conflict şi că cel care trebuie să reprezinte România în relaţiile acestea, cel puţin la Consiliul European, este şeful statului, adică preşedintele. Pentru că organizarea noastră administrativă este bicefală – prim-ministru şi preşedinte – dar fiecare are atribuţiile lui, iar în politica externă, fie că este vorba de înfiinţarea unor misiuni diplomatice, de stabilirea rangurilor misiunilor diplomatice, de semnarea tratatelor, preşedintele este cel care face asta”, a explicat Augustin Zegrean la Digi24, potrivit New.ro.

Fostul preşedinte al CCR a declarat că era normal ca premierul să discute cu preşedintele înaintea vizitei în Israel: „Normal era să discute lucrul ăsta şi să primească un mandat, dacă reprezintă România acolo. Dacă ar fi fost o întâlnire economică, cu scopuri economice, era altă poveste. Dar când e vorba de mutat ambasade sau de relaţii din acestea care sunt periculoase, trebuie discutat şi trebuie avută în vedere opinia preşedintelui, pentru că până la urmă el decontează toate astea”.

Zegrean a subliniat însă că doar Parlamentul poate demite Guvernul.

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă CCR ar spune că este un conflict, Augustin Zegrean a explicat: „Ar însemna că există un conflict între Guvern şi preşedinte şi partea care a produs conflictul trebuie să se retragă din conflict”.

Alte articole

Fostul şef al Curţii Constituționale, Augustin Zegrean, trântește comasarea alegerilor: „Nu e o idee bună!”

Augustin Zegrean aruncă bomba despre legea pensiilor. ”Este foarte neclară, scrisă cu multe probleme, greu de aplicat”

Întrebat dacă el consideră că în acest moment este un astfel de conflict, fostul preşedinte al CCR a răspuns afirmativ: „Eu cred că da”.

Zegrean a precizat că CCR poate fi sesizatî în acest caz de preşedinte, Guvern, preşedinţii Camerelor Parlamentului sau de CSM.

Precedentul Băsescu – Ponta

Curtea Constituțională a judecat un caz similar în 2012, când președintele de atunci, Traian Băsescu, și premierul Victor Ponta au avut un conflict asemănător: cine este titularul politicii externe a României și decide în numele statului.

Acest rol de titlular şi de decizie aparţine preşedintelui, iar rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, de execuție. 

”În motivarea acestei soluții (Decizia nr. 784/2012 – n.r.), Curtea a reținut, în esență, că regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidențial și că, potrivit art. 80 alin. (1) din Constituție, Președintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul. Acest text constituțional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relațiilor externe, ținând cont, desigur, de interesul național. O atare concepție este legitimată de caracterul reprezentativ al funcției, Președintele României fiind ales de cetățeni prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

De asemenea, Curtea a mai arătat că, în planul politicii externe, primul-ministru are competența constituțională de a asigura realizarea politicii externe a țării [art. 102 alin. (1) din Constituție], ceea ce înseamnă că, în funcție de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este Președintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile față de care statul s-a angajat. Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat.

Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al Președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie Președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar.” – fragment din motivarea deciziei CCR din 2012.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că Viorica Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru al României şi i-a cerut public demisia, spunând că îi retrage încrederea. Şeful statului a invocat disputa Guvern – BNR şi memorandumul privind mutarea ambasadei României la Ierusalim.

„Retrag încrederea doamnei Dăncilă. După cum am spus, pe 29 ianuarie Guvernul a fost învestit. Au trecut trei luni, după care pot să trag o concluzie – doamna Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru a României şi transformă astfel Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea solicit public demisia doamnnei Dăncilă din funcţia de prim-ministru al României”, a spus Iohannis.

Citeşte şi: Cine poate retrage încrederea şi cine poate demite guvernul