Augustin Zegrean: „Dacă referendumul este valid şi parlamentul nu ţine cont, ar trebui dizolvat”

Fostul şef al CCR spune că „temele (de la referendum-n.r.) sunt cele care preocupă în perioada pe care o traversăm populaţia din România. De doi ani de zile numai despre asta se vorbeşte şi oamenii chiar sunt interesaţi şi este bine că preşedintele vrea să consulte populaţia, să afle care este dorinţa poporului în această privinţă. Referendumul este un mijloc prin care poporul îşi exprimă voinţa, îşi exprimă puterea”.

Întrebat ce urmează după referendum, dacă populaţia aprobă temele propuse de preşedintele Klaus Iohannis, Zegrean a spus: „În mod normal, asta ar presupune modificarea Constituţiei, pentru că actuala Constituţie permite aceste lucruri. Modificarea Constituţiei nu o poate face preşedintele, decât la solicitarea Guvernului, dar politicienii ar trebui să fie preocupaţi nu de cum să nu se pună în aplicare rezultatul referendumului, ci de cum să se pună în aplicare. Fiind un referendum consultativ, scopul lui este tocmai ca politicienii să ştie ce-şi doreşte poporul în privinţa supusă referendumului şi după aceea, dacă referendumul trece, este validat de CCR – şi aici aş face o paranteză, CCR nu verifică întrebarea înainte de a fi pusă, CCR are atribuţii doar după încheierea referendumului, de a valida sau invalida referendumul. Deci, politicienii ar trebui să găsească soluţii să pună în aplicare ceea ce a stabilit poporul prin referendum şi soluţii sunt, pentru că nu numai Guvernul poate să propună modificarea Constituţiei, deşi ar trebui să o facă, dacă poporul îi cere asta, dar pot fi parlamentarii cei care să propună modificarea Constituţiei, au mai încercat şi altă dată, că nu au reuşit ăsta-i alt aspect, dar pot să o facă. Cine mai poate să facă această propunere este poporul, prin adunare de semnături, 500.000 de semnături. Este o procedură mai greoaie, mai complicată şi apare şi imposibilitatea aceea, pentru că nu pot face obiectul adoptării la solicitarea poporului, prin semnături, prin procedura aceasta, probleme referitoare la amnistie şi graţiere, adică amnistia şi graţierea nu poate face obiectul unei legi adoptate prin iniţiativă populară, dar Parlamentul poate să facă aceste modificări, fie prin iniţiativă parlamentară, fie la propunerea Guvernului preşedintele poate înainta Parlamentului o propunere de revizuire a Constituţiei (…). Parlamentul este cel care trebuie să pună în aplicare voinţa poporului”.

Zegrean afirmă, de asemenea, că Parlamentul şi Guvernul nu sunt obligate legal să ţină cont de voinţa poporului.

„Nu sunt obligate legal, dar moral, ăsta-i scopul referendumului consultativ, să oblige moral parlamentarii, politicienii, să ţină seama de voinţa poporului, pentru că în România, Constituţia spune că suveranitatea aparţine poporului, care o exercită prin organele sale liber alese sau prin referendum. Or, dacă referendumul este mai puternic decât alegerile până la urmă, pentru că la referendum participă mai mulţi, niciun ales nu are atâtea voturi câte sunt necesare pentru validarea unui referendum. Deci, dacă poporul îşi spune voinţa prin referendum, în mod normal, politicienii trebuie să ţină seama”.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Augustin Zegrean consideră că „un Parlament care nu ţine seama de voinţa poporului practic nu-şi merită locul acolo, ar trebui dizolvat”.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi seară, că pe 26 mai va vota la alegerile pentru Parlamentul European care reprezintă o miză pentru România şi români. Referitor la referendum, Tăriceanu a spus că, dacă va fi validat, ar trebui urmat de o iniţiativă cetăţenească semnată de 500.000 de cetăţeni, ori Constituţia spune că iniţiativele cetăţeneşti nu pot să vizeze amnistia şi graţierea, lucru esenţial pe care preşedintele nu-l ştie.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că a trimis Parlamentului scrisoarea referitoare la temele referendumului din 26 mai, acestea fiind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.