Întrebat dacă SRI are acum competenţe lărgite, Augustin Zegrean a negat. „Mai degrabă aş spune că s-au spus lucrurilor pe nume. Sigur că sunt anumite activităţi specifice pe care ei le fac. Nu poţi să pui la pisică clopoţei şi s-o trimiţi să prindă şoareci şi nu cred că asta se doreşte„, a explicat preşedintele CCR.
Zegrean a adăugat că este posibil ca legea SRI să aibă nevoie de modificări, având în vedere că a fost iniţiată în 1992, iar de atunci lucrurile s-au schimbat, inclusiv din punct de vedere tehnic.
Acesta a precizat că, din perspectiva siguranţei naţionale, activitatea SRI nu este afectată, însă nu a dorit să se pronunţe asupra competenţelor Seriviciului privind corupţia. Zegrean a afirmat însă că oamenii acuzaţi de corupţie nu vor scăpa de Justiţie în urma deciziei Curţii, pentru că dosarele DNA nu se bazează doar pe interceptări.
Preşedintele CCR a mai spus că va depinde de fiecare judecător în parte dacă va accepta probele instrumentate prin SRI în dosarele aflate pe rol în acest moment.
Augustin Zegrean a dat explicaţii şi cu privire la decizia CCR pe interceptări, afirmând că nu este rolul Curţii să indice şi soluţiile legislative, acesta fiind atributul Parlamentului şi al Guvernului.
„Noi nu punem în loc. Se spune în lumea asta a constituţionaliştilor că judecătorul constituţional are doar gumă de şters, nu şi creion de scris. Noi putem să declarăm un text neconstituţional. Nu noi suntem cei care trebuie să punem alt text în locul lui„, a spus Zegrean.
Decizia Curții Constituționale a României referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor privind efectuarea supravegherii tehnice de „alte organe specializate ale statului” a fost publicată, luni seară, în Monitorul Oficial. În acelaşi număr din Monitorul Oficial a fost publicată şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
CITEŞTE ŞI Călin Popescu Tăriceanu: Ordonanţa privind interceptările este neconstituţională şi trebuie respinsă