Fostul judecător al Curții Constituționale Augustin Zegrean a explicat că mandatul președintelui României rămâne valabil până la depunerea jurământului de către noul președinte ales. „Aceasta este soluția prevăzută de Constituție pentru toate situațiile posibile”, a precizat Zegrean.
În cazul în care apar circumstanțe speciale, cum ar fi neconstituirea unui nou Parlament sau o situație de urgență, mandatul președintelui poate fi prelungit. „Nu poți să lași țara fără conducere. Dacă președintele pleacă și Parlamentul nu este constituit, mandatul său poate fi prelungit în stare de urgență sau de asediu, până când noul Parlament își alege președinții celor două camere, astfel încât unul dintre aceștia să poată prelua atribuțiile”, a explicat fostul judecător al CCR.
Zegrean a detaliat și ordinea succesiunii în cazul în care mandatul președintelui expiră: „Dacă președintele Senatului nu dorește să preia funcția, această responsabilitate revine președintelui Camerei Deputaților. Nu există altă soluție”.
Întrebat despre decizia de renumărare a tuturor voturilor exprimate la alegeri, Zegrean a susținut că această măsură este justificată pentru a elimina orice suspiciune.
„Credeți că era corect să se numere doar în trei secții de votare? Același tip de eroare care s-a reclamat acolo putea apărea peste tot. Motivul principal al verificării este că voturile domnului Ludovic Orban, care trebuiau anulate, au fost redistribuite către alți competitori. Nu știm dacă vor putea dovedi vreodată acest lucru, dar era necesar să se facă această verificare. În caz contrar, am fi pornit de la o situație incertă, iar președintele ales nu ar fi fost respectat ca atare”.
Fostul judecător a subliniat, la Digi 24, importanța legitimității procesului electoral: „Un președinte ales sub suspiciunea de fraudă ar fi avut permanent această problemă de credibilitate”.
Parlamentarii își mențin mandatul până la constituirea noului legislativ
Zegrean a clarificat că mandatul parlamentarilor în funcție nu încetează pe 21 decembrie, ci doar în momentul constituirii noului Parlament. „Până atunci, parlamentarii rămân în funcție, chiar dacă nu pot adopta modificări ale Constituției sau alte decizii majore. Ei sunt acolo pentru a asigura continuitatea, mai ales în cazul apariției unei situații de urgență”.
În ceea ce privește riscurile legate de crearea unui precedent, Zegrean a făcut referire la controversatul „precedent Șoșoacă”, menționând că situații similare continuă să apară. „Se repetă precedentul. Am mai auzit această discuție acum două săptămâni. Este un precedent periculos, însă problema nu stă în soluția Curții Constituționale, ci în situațiile care duc la astfel de decizii”, a concluzionat el.
Greblă: Indiferent de declarațiile lor, toți candidații la prezidențiale vor rămâne pe buletinul de vot dacă se reia primul tur
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a precizat vineri că toți candidații la prezidențiale vor rămâne pe buletinul de vot, indiferent de declarațiile lor, dacă primul tur va fi anulat și se reiau alegerile. Precizarea vine în contextul în care Marcel Ciolacu a anunțat că se retrage din cursa pentru prezidențiale chiar și dacă trece pe locul 2, după renumărarea voturilor.
„Probabil în cursul zilei de mâine, Biroul Electoral Central va termina operațiunea de centralizare a voturilor de la Birourile Electorale Județene și le va înainta Curții Constituționale. În această operațiune, Autoritate Electorală Permanentă nu are nicio atribuție. Eu intervin tocmai în nevoia de a fi informați oamenii cu privire la ce se întâmplă și ce urmează să se întâmple.
Sper ca imediat după ce BEC va înainta CCR centralizarea renumărării voturilor de la fiecare Birou Electoral județean, de sector și de la secțiile de vot din străinătate, Curtea Constituțională să ia o decizie. Curtea trebuie să analizeze și să decidă în consecință asupra soluțiilor. Autoritatea Electorală Permanentă și eu însumi rămânem total ne implicați în disputa politică. Organizăm din punct de vedere tehnic alegerile”, a declarat șeful AEP, la A3.
Greblă susține că legea este foarte clară și potrivit acesteia se organizează un nou prim tur de scrutin la care participă toți cei care au fost înscriși pe buletinul de vot din 24 noiembrie.
„Eu nu presupun nimic. Eu vă spun numai teoretic și din punct de vedere juridic, o constituțional, ce se întâmplă dacă într-un anume scrutin primul tur al alegerilor este invalidat de CCR. În această situație ne uităm la lege și vedem că legea este foarte clară. Se organizează un nou prim tur de scrutin la care participă toți cei care au fost înscriși pe buletinul de vot din 24 noiembrie și se organizează în a 2-a duminică de după ce Curtea Constituțională s-a pronunțat.
Dacă se repetă primul tur al unui scrutin prezidențial, toți cei a căror candidatură a fost validată și au fost înscriși pe buletinul de vot, toți, indiferent de declarațiile publice pe care le fac, rămân înscriși pe buletinul de vot în continuare și la turul de scrutin de după 2 duminici de la pronunțarea Curții Constituționale, vor fi înscriși pe același buletin de vot, neexistând posibilitatea de revocare, de invalidare a unui candidat. Acea procedură este depășită demult.
Cu toții ar trebui să ne gândim la faptul că, spre exemplu, în secțiile de votare avem președinți, locțiitori și operatori de tabletă, în număr de aproximativ 64.000 de oameni. Aceștia sunt instruiți.
Dacă o parte din ei au programate concedii de sfârșit de an, nu se găsesc în localitatea respectivă că au planificat altceva, probabil vom avea o dificultate în a găsi personal calificat care să poată să îi înlocuiască. La sfârșitul anului n-ar fi de dorit să fie organizate alegeri în nicio țară din lume.”, a precizat Toni Greblă.