Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a subliniat necesitatea de a observa inițial modul în care se va desfășura aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen în ceea ce privește frontierele aeriene și maritime, iar apoi să se ia în considerare și aspectele referitoare la accesul prin granițele terestre. Karner și-a exprimat aceste opinii în cadrul întâlnirii miniștrilor de interne și de justiție din UE desfășurată în cursul zilei de luni.
În contextul unei întrebări din partea jurnaliștilor cu privire la eventuale schimbări în poziția Austriei referitoare la aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, inclusiv la frontierele terestre, Karner a menționat că este necesar să se observe evoluția procesului înainte de a lua o decizie.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.
În paralel, ministrul austriac de interne a indicat că Viena adoptă o abordare prudentă în ceea ce privește decizia referitoare la frontierele terestre, preferând să monitorizeze inițial funcționarea acestui Schengen parțial și să ia în considerare ulterior opțiunile.
„Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas şi să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliştilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulţumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la graniţele cu Bulgaria şi România le îngreunează afacerile.
„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner. „Cred că este greşit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne. „Ar trebui să ne uităm cum funcţionează (compromisul – n.r.) şi apoi sunt posibili următorii paşi. A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greşit şi contraproductiv şi, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează mecanismul”, a insistat Karner.