Joi, 12 ianuarie, grupul austriac OMV a anunțat că producția sa de hidrocarburi a crescut puternic în trimestrul patru al anului trecut, față de trimestrul al treilea. Astfel, șefii companiei-mamut se așteaptă la un impact negativ de aproximativ 150 de milioane de euro pentru anul 2022, potrivit acționarului majoritar al OMV.
În perioada octombrie-decembrie 2022, producţia de hidrocarburi a austriecilor de la OMV a crescut până la 385.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 381.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul al treilea.
Pe de altă parte, se pare că România își permite să piardă sume consistente. Astfel, în privința aceleiași contribuții de solidaritate decisă la nivelul UE și transpusă în legislația din țara noastră, prin OUG din 29 decembrie 2022, oficialii de la Viena susțin că „OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului”.
La finalul lui 2022, executivul Nicolae Ciucă a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie.
Astfel, societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile vor plăti o contribuţie de solidaritate de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Practic, multinaționalele pot sfida fără mare efort și această lege.
Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.
OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, iar statul român, prin Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu (PNL), 20,64%.
„Găsiți o explicație în faptul că cei care au de plătit impozite la stat – unii dintre ei – companiile străine nu sunt căutate de justiție? Ce pretenție să am eu de la unul care dă foc (n.r. – explicații referitoare la problema incendiilor din România)?
Asta e subordonarea într-o colonie. Colonia are stăpâni. Străinii sunt stăpâni și justiția nu face nimic la stăpâni. Asta este, simplu”, a comentat fostul ministru, economistul Ilie Șerbănescu, marți seara, pentru România TV.
Update, 12:00. Ministerul condus de către Adrian Câciu a oferit o primă reacție, în urma comunicatului OMV:
„Ministerul Finanțelor a transpus prin Ordonanța de Urgență aprobată în ședința de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre și are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populație împortiva efectelor creșterii prețurilor la energie și finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice.
Transpunerea regulamentului în legislația naționalã vizeazã întregul sector energetic și, în spețã, toate companiile care activeazã în domeniu.
Conform art. 1, alin. (1) din ordonanța Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãți desfãșurate în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cãrbunelui și rafinãriilor, cu codurile CAEN:
0610 – «Extracția țițeiului»,
0620 – «Extracția gazelor naturale»,
0510 – «Extracția huilei»,
1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și
1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»
Codurile CAEN și ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiții), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854:
„societãți din Uniune și sedii permanente care desfãșoarã activitãți în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cãrbunelui și rafinãriilor” înseamnã societãți din Uniune sau sedii permanente care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menționeazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10).
Totodatã, contribuția de solidaritate se datoreazã și de cãtre pãrțile afiliate, potrivit ordonanței Guvernului:
“În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile și completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate și care nu desfãșoarã activitãțile prevãzute la alin. (1)”, scrie Economica.