Autorităţile din Cluj, obligate să achite câte 2.000 euro romilor mutaţi la groapa de gunoi

Potrivit unei decizii dată de Tribunalul Cluj la sfârşitul lunii decembrie, într-un proces început în noiembrie 2011, suma de 2.000 de euro pentru fiecare reclamant trebuie plătită cu titlul de „despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin evacuare şi mutare”, potrivit Mediafax.

CITEŞTE ŞI: Treisprezece români de etnie romă, reţinuţi, în Italia, după demolarea unei tabere de nomazi

„În dosarul 8721/117/2011 din 7 noiembrie 2011 instanţa admite excepţia de nelegalitate a dispoziţiei nr. 6397/2010 emisă de primarul municipiului Cluj-Napoca. Constată nelegalitatea dispoziţiei nr. 6397/16.12.2010 a primarului muncipiului Cluj-Napoca. Admite în parte acțiunea în contencios administrativ şi obligă pârâții să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin evacuare şi mutare în locuințele modulare din zona Pata Rât şi pentru condițiile de trai din aceste locuințe, câte 2.000 euro pentru fiecare reclamant. Suma se socoteşte în lei la cursul BNR din ziua plăţii efective. De asemenea, obligă pârâții să pună la dispoziția reclamanților locuințe care să respecte condițiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii Tribunalului Cluj au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că pârâţii în acest dosar sunt „primarul municipiului Cluj-Napoca şi municipiul Cluj-Napoca, ca unitate administrativ teritorială”.

Sentinţa Tribunalului Cluj nu este definitivă şi va fi atacată cu recurs de Primăria Cluj-Napoca.

La rândul lor, reprezentanţii Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), organizaţie nonguvernamentală care se ocupă de problema familiilor evacuate de pe strada Coastei, au declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că reclamaţia în instanţă împotriva primarului şi a municipiului Cluj-Napoca a fost depusă de aproximativ 200 de persoane de etnie romă.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca spun, la rândul lor, că vor ataca decizia instanţei.

„Aşteptăm motivarea sentinţei Tribunalului Cluj şi vom înainta recurs. Ne menţinem punctul de vedere, că în 2010 nu a avut loc o acţiune de evacuare, ci una de atribuire de locuinţe sociale de urgenţă pentru familiile care au locuit, unele abuziv, pe strada Coastei”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

În 17 decembrie 2010, autorităţile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuinţe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziţii date de primarul de atunci, Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutaţi pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care nu a oferit însă detalii la acea vreme privind decizia.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului şi a fost începută construcţia Campusului Teologic „Nicolae Ivan”, care a fost inaugurat în 6 decembrie anul trecut de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutaţi lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari şi activişti pentru drepturile omului, au protestat faţă de evacuare în mai multe rânduri, ultima dată în 17 decembrie 2013.

Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

Prezent la protest, fostul consilier prezidenţial Eckstein-Kovacs Peter spunea, la rândul său, că această situaţie nu poate fi îngăduită într-un oraş care candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

„Aici trebuie făcuţi mulţi paşi. Parcă văd că dacă vin oameni de cultură în Cluj nu o să ocolească această colonie, unde condiţiile sunt mizerabile, este o oportunitate ca autorităţile locale să găsească soluţii, pentru ca aceşti oameni să trăiască în condiţii decente”, afirma Eckstein-Kovacs Peter.

Participanţii la protest au vizitat rampa, zona în care au fost amplasate locuinţele romilor, dar şi centrul educaţional deschis la groapa de gunoi.

Unul dintre membrii fondatori ai Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), Eniko Vincze, declara că „desegregarea Pata Rât” ar trebui introdusă printre obiectivele Clujului pentru 2014-2020.