Cum vor autorităţile vor să prevină un CUTREMUR DEVASTATOR în Bucureşti

Astfel de jocuri au fost incluse într-un pachet de materiale informative, în condiţiile în care cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat şi destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic este prevăzut să fie redus la jumătate, în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani, deşi experţii au atenţionat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbuşire în caz de cutremur.

Un document oficial arată că, la nivelul zonei de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii” al Municipiului Bucureşti, sunt deja identificate aproximativ 300.000 de locuri destinate cazării persoanelor evacuate în caz de cutremur.

Conştientizând amploarea efectelor unui seism, autorităţile arată însă că unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă este crearea „culturii preventive şi comportamentului proactiv în rândul comunităţii”, inclusiv prin materiale de informare preventivă precum o carte pentru copii intitulată „Cutremurul pe înţelesul tuturor„, modalităţi distractive pentru copii în a învăţa cum să fie „prevenite dezastrele”, un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit „Cutremurul”, jocuri cu caracter educativ denumite „Ţara riscurilor. Să învăţăm să prevenim dezastrele”, „Împreună” şi „Supravieţuitorii cutremurului”, filme documentare, spoturi de informare preventivă cu întrebarea „Tu ţi-ai consolidat locuinţa?”.

Autorităţile au justificat de mai multe ori numărul extrem de redus al locuinţelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrărilor, cu suportarea unor cheltuieli.

Alte articole

România se pregăteşte de marele cutremur. Guvernul a aprobat 1,3 miliarde de lei pentru consolidarea clădirilor

S-a cutremurat iar Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de marţi seară

În acelaşi timp, însă, nu există nici bani suficienţi alocaţi pentru aceste lucrări şi nici toţi proprietarii nu sunt contactaţi de către autorităţi pentru a începe consolidarea.

În luna octombrie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, afirma, la Pro TV, că, potrivit legii, nu are dreptul să oblige bucureştenii să accepte consolidarea locuinţelor pe care le deţin şi să se mute temporar din acestea, însă face demersuri la Guvern pentru modificarea legii.

El admitea că în Capitală au fost consolidate, în ultimii ani, doar 30 de clădiri cu risc seismic.

O lună mai târziu, directorul onorific al Institututului de Fizica a Pamântului, Gheorghe Mărmureanu, anunţa că, potrivit analizelor, un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala.

Tot atunci, Oprescu anunţa că elevii şi profesorii din Bucureşti vor învăţa cum să se comporte în caz de cutremur într-un „container special” care simulează seisme şi care va fi „plimbat” prin toate unităţile de învăţământ.

Un document prezentat în luna mai prevede că fondurile de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic vor fi reduse la jumătate în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani.

Experiţii în domeniu au atenţionat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul Bucureşti, sunt în pericol iminent de prăbuşire în cazul unui cutremur puternic.

Potrivit datelor oficiale, numai în Capitală sunt 112 clădiri înscrise în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 şi 1950, corespunzând construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure, şi alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898.

Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990.

Într-un document oficial redactat încă din 2006, experţii tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes naţional, deoarece un potenţial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp şi majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.

În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul Bucureşti, în judeţele aflate sub influenţa zonei sesimologice din Vrancea, în Banat şi zona Făgăraşului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenţiona că pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidenţial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condiţiile în care valoarea totală a locuinţelor la nivel naţional este estimată la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinţe, în Bucureşti fiind 90% din victime şi 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui număr de 1.570 de persoane, la care s-au adăugat 11.300 răniţi, cauza principală fiind prăbuşirea a 28 de clădiri înalte.