Autostrada Comarnic – Brașov este probabil cel mai aşteptat drum din România, în condiţiile în care pe DN1 se formează la fiecare sfârşit de săptămână cozi spre staţiunile montane de pe Valea Prahovei. Cu toate acestea, reprezentanţii CNAIR nu le-ar da şoferilor mai speranţe că drumul de mare viteză va fi construit prea curând şi admit că există probleme.
„Comarnic – Brașov, vorbind din perspectiva specialiștilor, va fi o autostradă foarte greu de construit. Gândiți-vă că, din ce avem noi acum în studiul de fezabilitate, se profilează un tunel de o lungime de aproximativ 30 de kilometri, prin munte și inclusiv pe sub albia râului Prahova – nu un singur tunel, ci o succesiune de tunele din cei 60 de kilometri între Comarnic și Brașov”, a spus Alin Şerbănescu, conform B1.
Întrebat dacă există deja un studiu de fezabilitate pentru Autostrada Comarnic – Brașov, Şerbănescu a explicat: „Studiul de fezabilitate este în lucru, de aia zic, din ceea ce se prefigurează, cam așa s-ar putea să arate soluția. Nu știu dacă vor rămâne toți cei 30 de kilometri. Este o autostradă foarte grea. Va fi foarte greu de construit această autostradă, dintr-un motiv oarecum simplu, să spunem – pe de o parte, ai situri Natura 2000 pe tot ce înseamnă zona respectivă, în special pe versanți, și, pe partea cealaltă, ai inclusiv în fostul coridor pe care ar fi trebuit să se construiască fosta autostradă, ghici ce, case, curți”.
„Eu n-aș fi chiar atât de pesimist, dar trebuie să ne așteptăm la un proiect de anvergură, mult mai de anvergură decât am avut până acum”, a adăugat reprezentantul CNAIR.
Ministrul Transporturilor este convins că autostrada Ploieşti – Braşov se poate realiza într-un termen mai rapid prin implicarea Băncii Mondiale, a BEI sau a BERD. Sorin Grindeanu a explicat că, la venirea sa la Ministerul Transporturilor, a găsit o licitaţie adjudecată anul trecut pentru un studiu de fezabilitate cu termen de şase ani, după care se va trece la licitaţia pentru realizarea propriu-zisă a tronsonului.
„Dacă mergem pe o logică de acest tip, ar dura şase ani spre şapte partea birocratică (…), iar după ar intra în partea de implementare. (…) Asta este, astăzi, când vorbim, pe Ploieşti – Braşov”, a afirmat Grindeanu, la Digi 24.
În acest context, ministrul Transporturilor a afirmat că a discutat cu reprezentaţi ai Băncii Mondiale, ai Băncii Europene de Investiţii (BRI) şi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cărora le-a propus să finanţeze acest proiect şi să ocupe de realizarea lui.
„Eu cred, e convingerea mea că acest proiect poate fi făcut, terminat înainte de pensionarea mea, dacă este preluat sub formă de cupolă de management de implicarea unor organisme de acest tip. E convingerea mea şi cred că este abordarea cea mai corectă, pentru că altfel vom ajunge la termenele pe care le aminteam. Şi primul ministru a avut o discuţie, cred că săptămâna trecută, cu Banca Mondială, propunându-le exact acelaşi lucru, ca acest tronson să încerce să se gândească dacă se implică activ”, a mai spus Grindeanu.