Autostrada Ploiești – Brașov ar putea avea un tunel subteran în zona orașelor Câmpina și Breaza

Această soluție a fost propusă pentru ocolirea localităților și ariilor protejate, au declarat pentru Economica.net, surse oficiale.

Citește și Sorin Grindeanu, anunţul pe care şoferii români nu voiau să-l audă: „Din păcate, în următorii 5 ani sunt şanse mici să înceapă construcţia la autostrada Ploieşti-Braşov”

Proiectantul autostrăzii propune construirea unui tunel de 2,25 km în zona Ploiești, care să subtraverseze DN 1 și linia CF 300 București – Brașov.

Astfel, un tunel cu lungime totală de 13,4 km este propus de la km 34+600, care să subtraverseze albia râului Prahova.

Alte articole

VIDEO Lotul 2 din autostrada Buzău-Focşani, asfaltat de compania lui Dorinel Umbrărescu cu o viteză de 2,5 km pe zi. În acest ritm, lucrarea ar putea fi finalizată în acest an

Primele două zile de lucrări pe Valea Oltului arată de ce trebuie închis traficul: căderile de bolovani pe șosea ar fi pus în pericol viețile a mii de oameni

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat pe 18 august, la Sinaia, că o soluție pentru construirea autostrăzii prin Valea Prahovei ar fi un parteneriat public – privat, după ce alte patru astfel de tentative nu au fost duse la bun – sfârșit.

”Este o problemă care nu s-a rezolvat de 30 de ani. Trebuie să fie odată asumată. În momentul de față nu este prevăzută în master-plan și în PNRR. Ca atare nu poate fi finanțată din fonduri europene. Soluția discutată a fost un parteneriat public – privat. Vom anunța o decizie pentur autostrada Comarnic – Brașov cât de curând”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

Acest anunț al premierului a fost criticat de către deputatul USR Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, care a amintit că pentru realizarea acestei autostrăzi este un contract de proiectare în derulare, finanțat din fonduri europene.

Cătălin Drulă a acuzat proiectantul Consitrans că a venit cu o „primă variantă de traseu ‘la mișto’, total neserioasă, cu o variantă de tunel de 14 km pe sub Prahova în zona Câmpina – complet aberantă tehnic” și foarte costisitoare.

Deputatul USR a mai susținut că autostrada prin Valea Prahovei poate beneficia de finanțare din fonduri europene și pentru construcție.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat pe 22 august că nu există o decizie referitoare la posibilitatea unui parteneriat public-privat în vederea realizării autostrăzii Ploieşti-Braşov.

„În momentul în care se termină studiul de fezabilitate şi proiectul şi vedem la ce valori se ajunge, se poate discuta despre diverse scenarii. Că venim cu finanţări pe fonduri europene pe viitorul exerciţiu bugetar, că se va încerca un proiect de tipul parteneriat public – privat, cred că e devreme. Eu cred că în acest sens a fost declaraţia domnului prim ministru Ciucă. Deocamdată haideţi să vedem unde ajungem cu studiul de fezabilitate, cu proiectul, la ce sumă, şi după aceea discutăm”, a menționat ministrul.

Termenul pentru finalizarea proiectării Autostrăzii Ploiești – Brașov este ianuarie 2025. După parcurgerea acestei etape va putea fi lansată licitația pentru construcția celei mai așteptate autostrăzi din țară.

CNAIR a dat pe 11 martie 2021, ordinul de începere pentru serviciile necesare completării/revizuirii Studiului de Fezabilitate, elaborarării Proiectului Tehnic, pentru Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov. Durata contractului este de 107 luni, potrivit anunțului din SEAP. Aceasta include 46 de luni pentru studii, proiectare și pregătire licitație pentru execuție, iar restul perioadei vizează asistența tehnică pe perioada construcției.

Pe 12 februarie 2021, CNAIR a semnat cu CONSITRANS S.R.L. contractul pentru „Completare/Revizuire Studiu de Fezabilitate, elaborare Proiect Tehnic, pentru Autostrada București – Brașov, tronson Ploiești – Brașov”.

Valoarea acestui contract este de 46,55 milioane de lei fără TVA, obiectivul fiind finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile.

Citește și Primii pași în teren pentru Autostrada Ploiești-Brașov. Au început forajele pentru studiul geotehnic