Și alți oficiali din UE și-au exprimat susținerea pentru aderarea României, iar Parlamentul European a votat în mai multe rânduri pentru acest lucru. La vizita sa din iunie în România, președintele Franței, Emmanuel Macron spunea, de asemenea, că „Franța e alături de România” în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen.
Aderarea la Spațiul Schengen reprezintă, de fapt, aderarea la un grup al țărilor în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Astfel, trecerea dintr-un stat în altul va semăna cu o călătorie în interiorul ţării. Asta va aduce avantaje pentru românii care vor să călătorească cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria (așa cum și-a propus încă de la început, când cele două țări și-au depus candidatura în tandem), vor disparea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, iar şoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă. Mărfurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani pentru operatorii economici.
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, dar și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
În prezent la spațiul Schengen au aderat 26 de țări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveția și Lichtenstein. România a parcurs cu succes toate etapele premergătoare aderării.
Însă decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul European, care îi reunește pe șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.