Aventură de coşmar pentru o jurnalistă din Constanţa. Şi-a văzut moartea cu ochii

Andreea Pavel şi colegul ei au sunat la 112 şi au urmărit tirul până în Port, unde au descoperit că şoferul era atât de beat încât abia se ţinea pe picioare. Tot în port au venit şi poliţiştii care l-au controlat pe şofer.

Jurnalista a povestit totul într-o postare pe pagina ei de Facebook.

„Azi mi-am văzut moartea cu ochii. Îmbrăcase corpul unui șofer de TIR, beat rangă, cu 1.54 alcoolemie în aerul respirat, adică aproape de comă alcoolică. Abia se ținea pe picioare. A fost așa:

Eram pe teren, între două localități, când am observat cum tirul din fața mea merge în zig-zag. Cristian Leonte, care era la volan, m-a întrebat: „Băi, ăla nu poate să meargă drept sau mi se pare mie?”. N-am apucat bine să-i răspund: „Ba da, ori e beat, ori ațipește la volan” că l-am văzut pe tâmpit cum a „ciupit” marginea drumului și cum a intrat pe contrasens. Tirul a început să se clatine atât de rău încât nu-mi explic nici acum de ce nu s-a răsturnat.

Alte articole

O jurnalistă de la Realitatea Plus a cedat! Și-a dat demisia după șase ani pentru că nu mai suporta să-l promoveze pe Călin Georgescu: „Nu am nicio chemare să-l scriu ‘președintele ales’”

Care şoferi trebuie să plătească o taxă anuală de 200 de lei. Anunţ oficial al autorităţilor locale

Singura explicație ar putea fi că cei care veneau de pe contrasens și care au ajuns în șanț – un tată, pompier, și băiețelul său de 9 ani – au Sus un înger păzitor care e pe fază tot timpul. În primele secunde am avut impresia că sunt în fața televizorului și că văd una din sutele știri banale despre accidente cu tiruri. Apoi mi-am dat seama că era să mi se întâmple mie, colegului meu și celor de pe contrasens care, acum, staționaseră ca să își revină din șoc. Am oprit și noi, i-am întrebat dacă sunt ok, apoi, fără să ne fi vorbit, am sunat la 112 și eu, și șoferul celeilalte mașini și am urmărit tirul. Și eu, și el eram convinși că dacă stăm după poliție, cel mai probabil tipul ăla ajungea bine mersi acasă. Asta în cel mai bun caz. Ceea ce ne îngrozea, însă, era că episodul din care noi tocmai scăpaserăm se putea repeta oricând și alții poate nu mai erau atât de norocoși.

Așa că l-am urmărit pe inconștientul ăla până la destinație, iar în timpul ăsta sunam în continuu la 112, ca să le spun unde suntem și încotro ne îndreptăm. Degeaba. Am ieșit din localitatea în care era să ne luăm la revedere de la viața asta, am intrat într-alta, am ieșit și din aia, am intrat în Constanța, am intrat și pe autostradă și tot așa, timp de aproape o oră – până când am ajuns la capătul drumului, în Portul Constanța, la Poarta 10.

Nicio, dar NICIO mașină de poliție nu l-a oprit pe tirist pe ruta Ciocârlia-Murfatlar-Valu lui Traian-Constanța-autostradă-Portul Constanța Sud. În tot timpul ăsta, tiristul nu numai că mergea în zig-zag, dar a intrat pe contrasens de nici nu mai știu câte ori.

Așa că am făcut noi munca domnilor de la Rutieră și, când am ajuns în Port, unul a rămas lângă tir ca să nu fugă dementul ăla și altul s-a dus la punctul de control să anunțe că la volanul unui tir este unul care nu se poate ține pe picioare. Tatăl băiatului făcea ture între punctul de control, tirul ăluia și băiețelul lui, ca să se asigure că cel mic nu e foarte speriat și că nu intră în stare de șoc.

După ce le-am zis despre ce e vorba, cei de la punctul de control i-au luat actele inconștientului și l-au ținut acolo până când a venit poliția. După o oră și jumătate de la incident au ajuns și băieții de la Rutieră. Foarte profi de altfel, nimic de reproșat pe linia asta, și-au făcut treaba ca la carte.

Dar, serios că vii după o oră și jumătate în condițiile în care doi disperați sunau în continuu la 112 implorând să vină mai repede un echipaj pentru că un tir merge, prin localități, în zig-zag și mai mult pe contrasens decât pe banda lui? Apoi, până unde ar fi trebuit să îl urmăresc pe individul ăla, ca să mă asigur că nu scapă și că nu se mai urcă la volan în următoarea perioadă?

Într-un stat sănătos n-ar fi trebuit să fac eu asta, pentru că eu sunt jurnalist, nu vânător de șoferi beți și nici agent la Rutieră. Ar fi trebuit să-mi văd liniștită de treabă mai departe și să-mi continui documentarea în teren, simțindu-mă în siguranță după un simplu apel la 112. Ar fi trebuit să mă simt în siguranță și să fiu convinsă că a fost de ajuns să sun la 112 pentru ca polițiștii să intervină rapid și să îl oprească la primul colț pe dementul ăla. Dar nu, leafa pe jumătate din ziua asta ar trebui să o primesc de la Poliția Rutieră. Mă simt grozav!

Și foarte întreagă”, a scris Andreea pavel pe pagina ei de Facebook.