Avertisment dur de la Daniel Dăianu: ”Dacă nu diminuăm considerabil deficitul, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară”

Avertisment dur din partea lui Daniel Dăianu, cu privire la riscurile menținerii unui deficit bugetar ridicat.

Dăianu vorbește, în acest context, despre mari presiuni către deprecierea leului și posibilitatea de a asista la ”ieşiri de capitaluri din ţară”.

”Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale”, spune, printre altele, Daniel Dăianu, în introducerea unui raport de analiză, citată de agenția agerpres și preluată de economica.net.

Potrivit fostului ministru al Finanțelor, la sfârșitul anului trecut, datoria publică a ţării depăşise 54 la sută din PIB, iar viteza sa de creştere este rapidă.

Alte articole

CFA România: „E posibil să avem o recesiune în acest an”. Daniel Dăianu spune că majorarea taxelor este inevitabilă

Daniel Dăianu dă drept iminentă creșterea unor taxe și impozite. ”Trebuie să terminăm odată”

În acest context, Daniel Dăianu consideră greșită argumentația celor care arată că alte țări din Uniunea Europeană (UE) au datorii publice considerabil mai mari decât cea a României.

”Dacă se consideră impactul anualizat al recalculării pensiilor, deficitul bugetar în 2024 l-a depăşit pe cel din anul Pandemiei (din 2020) – când a fost 9,2% din PIB! Aceasta denotă execuţii bugetare presărate cu imprudenţe de construire a bugetelor şi derapaje considerabile, subestimarea necesităţii de consolidare fiscală.

Cei care cu mare lejeritate arată că alte state din UE au datorii publice considerabil superioare merg pe o cale de argumentaţie eronată; România nu este în zona euro, există risc valutar, iar deficite bugetare mari îngreunează accesul la finanţare, pot induce reacţii nervoase ale pieţelor. Cei care spun că şi alte state au deficite bugetare mari şi nu trebuie să fim îngrijoraţi nu judecă tabloul întreg. De pildă, Polonia a avut în 2024 un deficit bugetar de 6,6% din PIB, dar şi un deficit de cont curent de sub 1% din PIB – care în Romania a fost de peste 8% în 2024. Mai mult, cheltuielile de apărare în Polonia au fost de 4,7% din PIB în 2024. Altfel spus, dacă nu ar fi crescut cheltuielile de apărare atât de mult, deficitul bugetar în statul vecin ar fi fost probabil sub 5% din PIB. Asemenea cifre sunt grăitoare. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27 la sută din PIB, faţă de media de peste 40% în UE, faţă de 34-35% la ţările din regiune), este un handicap enorm”, explică Daniel Dăianu, în aceeași introducere.

Citește și Ministrul de Finanţe ameninţă: „Dacă nu reduc cheltuielile, se poate ajunge la tăieri în carne vie”

Conform raportului citat, consolidarea fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, fiind necesară și o creştere considerabilă a veniturilor fiscale.

”Este de repetat, consolidarea fiscală este necesară şi fiindcă România suferă de ‘sindromul deficitelor gemene’ (twin deficits); la deficitul bugetar foarte înalt se adaugă unul de cont curent foarte înalt. În 2024, cum se menţionează mai sus, acesta din urmă a depăşit 8% din PIB şi peste 60% din finanţare a fost prin resurse împrumutate. Deficitul de cont curent al României este între cele mai mari (ca procent din PIB) în UE şi este singular în regiune; Cehia, Ungaria, Polonia, ce sunt ţări cu care ne comparăm în mod tradiţional, au deficite mult inferioare. Deficitul bugetar foarte mare explică în bună măsură deficitul de cont curent. Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale. Contextul internaţional tot mai nefavorabil complică mult situaţia economică autohtonă. Trebuie să se înţeleagă că BNR nu poate fi un factotum, că nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică a României”, spune Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu: ”Ne-am putea întoarce către o istorie înnegurată a Europei”

Președintele Consiliului Fiscal subliniază că noua clauză derogatorie, cu referire la cheltuieli de apărare, nu scapă nicidecum România de necesitatea consolidării fiscale.

”Ajunge să ne imaginam cum ar arăta datoria publică după un asemenea interval dacă ar fi perpetuate deficite bugetare foarte mari. Clauza nu modifică realitatea economică. Pieţele nu vor accepta o asemenea conduită în gestionarea finanţelor publice şi vor obliga la o corecţie. România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB, la un deficit bugetar cash de 8,64% din PIB. Ţinta pentru România este să ducă deficitul la sub 3% în şapte ani. Alte condiţii neschimbate, corecţia macroeconomică, dacă ar fi mărite cheltuielile de apărare (fie şi gradual), ar fi nu de circa şase la sută din PIB, ci de peste şapte la sută din PIB. Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între trei şi patru la sută. Pentru România, oficiali ai Statului au anunţat o ţintă de atins de trei la sută din PIB în următorii doi ani. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Trebuie operată şi o reformă a Statului, care să se concretizeze şi în instituţii mai puternice şi să folosim la maximum fondurile europene”, consideră Dăianu.

Pe de altă parte, fostul ministru de Finanțe avertizează și cu privire la riscul ca România să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”Suntem în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR. România trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut. BID (Banca Română pentru Investiţii şi Dezvoltare – n.r.) poate juca un rol similar în economia românească cu cel al BEI în UE. Absorbţia intensă a fondurilor europene poate amortiza din şocul produs de războiul comercial. Nevoia de creştere a cheltuielilor de apărare poate antrena o modificare a PNRR, care să reducă presiunea pe bugetul public”, este de părere Danieș Dăianu.

Tot în contextul cheltuielilor pentru apărare, Daniel Dăianu consideră că la acestea pot crește ”şi printr-o contribuţie a cetăţenilor, a mediului de afaceri”.

”În România, se poate aloca mai mult pentru apărare şi printr-o contribuţie a cetăţenilor, a mediului de afaceri. Şi pentru bugetul UE se poate avea în vedere aşa ceva. Alternativa ar fi să se reducă mult cheltuieli în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică şi socială foarte dificile”, spune Dăianu.

Cu titlu de concluzie, președintele Consiliului Fiscal consideră esențială coeziunea la nivelul UE și al NATO.

”Importanţa UE pentru România este greu de subestimat, deoarece Uniunea s-a născut în principal ca un proiect de pace, deci nu numai pentru reconstrucţie economică. O Uniune mai divizată, fragilă, ar fi de rău augur pentru securitatea europeană, ne-am putea întoarce către o istorie înnegurată a Europei, perioada interbelică. Remarca este valabilă şi pentru NATO”, a mai scris Daniel Dăianu.

Citește și Angajaţii care primesc DOUĂ prime de Paşte 2025: 400 de lei pentru Vinerea Mare, 400 de lei pentru duminica pascală