Avertisment dur, salariile şi pensiile ar putea fi îngheţate. Datoria României a crescut enorm

Previziuni sumbre, pensiile şi salariile ar putea fi îngheţate în condiţiile în care inflaţia din ultimul an a fost galopantă. În două scenarii prezentate de Ministerul Finanțelor, la depășirea pragului de 50% s-ar aplica pârghia de înghețare a salariilor la stat, iar dacă datoria depășește 55% din PIB sunt înghețate cheltuielile cu asistența socială, inclusiv pensiile.

Datoria externă totală a crescut cu 10,16 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 107,27 miliarde de euro la 31 martie 2023 (69,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,8% faţă de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,45 miliarde de euro (30,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,3% faţă de 31 decembrie 2022.

Comisia Europeană a estimat, luni, că datoria guvernamentală ar urma să se reducă la 45,6% din PIB în 2023, în urma scăderii deficitului, înainte de a creşte la 46,1% din PIB în 2024. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt înclinate în sens negativ.

Pensii 2023. Marius Budăi, anunţ de ultimă oră de la Bruxelles despre pensiile a 5 milioane de români

O creştere economică mai redusă, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni de creştere a salariilor în sectorul public, indexarea pensiilor, care în 2024 va încorpora inflaţia ridicată din 2022, ar putea avea ca rezultat deficite bugetare mai ridicate, a mai avertizat Comisia Europeană.

Ancorele pe care se bazează estimările bune privind economia României în contextul dat rămân absorbţia fondurilor europene şi implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care vor finanţa investiţiile şi implicit vor consolida creşterea economică, consideră ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Reacţia vine după ce Comisia Europeană a prezentat luni prognoza de primăvară, îmbunătăţind la 3,2% estimările privind creşterea economiei în acest an (faţă de 2,5% în prognoza de iarnă). De asemenea, potrivit CE, deficitul public se va situa la 4,7% în acest an, faţă de 5% cât estima anterior, rata şomajului va fi de la 5,4% (faţă de 5,8% în estimările din iarnă) iar ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 45,6% în anul 2023 (faţă de 47,3% estimările anterioare).

„Ancorele pe care se bazează aceste estimări bune pentru România în contextul dat rămân, în continuare, absorbţia fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie din exerciţiul 2014-2020 şi din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 precum şi implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă care vor finanţa investiţiile şi implicit vor consolida creşterea economică. Aşa cum am anunţat încă din ianuarie (când spuneam că vom avea o creştere economică mai mare decât cea prognozată), prognozele se îmbunătăţesc pe măsură ce acţionezi credibil şi sustenabil. Două observaţii la prognoza CE de astăzi: în materie de deficit public ne menţinem însă angajamentul de a atinge un deficit de 4,4% în acest an şi acest lucru este foarte posibil dacă folosim la maxim ancorele de care am amintit mai sus, adică fondurile europene avute la dispoziţie. În ceea ce priveşte scăderea ponderii datoriei publice în PIB la 45,6% aceasta trebuie făcută, este în graficul estimat şi înseamnă consolidarea traiectoriei sustenabilă de reducere a datoriei publice a României”, a precizat ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook.

Săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat scenariul de primăvară, care menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor.

Potrivit CNSP, avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.

Estimările de inflaţie pentru finalul anului au fost revizuite în scădere la 7,4%, de la 8%, pe fondul unei reduceri mai ample decât s-a prevăzut a cotaţiilor internaţionale pentru petrol şi pentru bunurile energetice.

Ce cuprinde forma finală a Ordonanţei de reducere a cheltuielilor, adoptată de Executiv

Executivul a anunţat că a aprobat, în şedinţa de vineri, o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se asigură controlul cheltuielilor publice. De asemenea, ordonanţa de urgenţă aprobată introduce lanţul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate, spune Guvernul într-un comunicat oficial. Ordonanţa prevede obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei, suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la 31 decembrie 2023 şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Astfel, potrivit actului normativ, în anul 2023, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate anul acesta, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi cel al educaţiei.

Cât câștigă un ospătar pe litoralul din România în 2023. Salariile depășesc cu mult așteptările

”De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Se exceptează de la această măsură ”Programul Rabla” pentru autorităţile şi instituţiile publice care achiziţionează autoturisme nepoluante”, arată Executivul,

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu excepţia posturilor unice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, până la 31 decembrie 2023.

”Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale”, precizează Guvernul.

Salarii îngheţate, concedieri de funcţionari

OUG prevede şi reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.

Potrivit actului normativ, s-a aprobat un nou instrument de flexibilizare a achitării facturilor restante către furnizorii de energie electrică, în baza schemei de compensare care funcţionează potrivit OUG 27/2022, în sensul că, în situaţia în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziţie Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora, anunţă Executivul.

De asemenea, actul normativ stabileşte unele limite lunare de cheltuieli la nivelul administraţiei şi derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat de către Guvern.

”Sumele reţinute, în proporţie de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepţia cheltuielilor de investiţii, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat şi de mobilizare şi cheltuielilor aferente despăgubirilor civile”, se arată în comunicat.

Angajaţii din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de subordonare şi de finanţare, pot exercita concomitent cel mult două mandate de membru al consiliului de administraţie şi/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, persoanele numite ca membri în mai mult de două consilii de administraţie şi/sau de supraveghere la întreprinderile publice îşi vor exercita opţiunea, prevede Ordonanţa.

În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile alin. (5) şi alin. (7) ale art. 374 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele şi durata activităţii desfăşurate în regim de telemuncă se stabilesc de către conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaţilor.

Ordonanţa de urgenţă prevede prorogarea unor termene. Astfel, termenul prevăzut la art. 142 alin. (10)  din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prelungeşte până la data de 31.12.2023. De asemenea, actul normativ prevede prorogarea înfiinţării Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare la data de 1 ianuarie 2024.

Ordonanţa de urgenţă aprobată vineri introduce lanţul scurt de aprovizionare de la fermier la beneficiar, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate.

”Pentru următorii 2 ani, autorităţile contractante care atribuie contracte de achiziţie publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ, în următoarele condiţii: Ponderea stabilită privind calitatea va fi de 60% din punctajul total şi este compusă din: 30% pentru factorul de evaluare „lanţul de aprovizionare” şi 30% pentru realizarea unei etape de producţie în regiunea de dezvoltare; Prin „lanţul de aprovizionare” se înţelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici implicaţi în producerea, fabricarea şi comercializarea produselor.

”Este o măsură luată în acord cu fermierii şi cu reprezentanţii domeniului agricol, în scopul susţinerii industriei agroalimentare din România şi a asigurării produselor alimentare de calitate şi la un cost cât mai accesibil pentru cetăţeni”, arată Guvernul.

Salariile îngheţate pentru a se atinge ţintele de deficit

Adoptarea acestor măsuri este necesară pentru ca România să-şi respecte ţintele de deficit bugetar pe care şi le-a asumat pentru perioada 2023-2024 (respectiv 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024) care vor contribui la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice – scăderea inflaţiei, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar. Necesitatea menţinerii angajamentului de consolidare fiscală şi în perioada următoare reprezintă totodată o condiţie pentru absorbţia fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), menţionează Guvernul.