Lagarde spune că traversăm o perioadă „de ajustare“ în procesul de reorientare dinspre combustibilii fosili către regenerabile, iar acest proces va genera presiuni inflaţioniste. Şefa BCE estimează, însă, că inflaţia se va stabiliza anul viitor.
Criza energiei se adânceşte, extinzându-se şi către alte industrii, cum ar fi cea a metalelor şi îngrăşămintelor. Această răspândire determină noi măsuri din partea guvernelor pentru susţinerea consumatorilor. Petrolul ar putea urca la peste 80 dolari pe baril pe fondul acestei crize. Compania rusească Gazprom, acuzată că a contribuit la această criză, se pregăteşte să-şi crească producţia, scrie Ziarul Financiar.
Europa este afectată, ca multe alte regiuni ale lumii, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare de către pandemie. Potrivit prognozei şefei BCE, creşterea dramatică a preţurilor la energie şi impactul acestei creşteri asupra direcţiei inflaţiei ar putea constitui o problemă pe termen lung în Europa, comparativ cu alte regiuni ale lumii.
„Lucrurile se vor aşeza odată cu identificarea de noi surse de energie“, a arătat aceasta, descriind actualul mediu economic drept „o perioadă de ajustare. Energia va fi probabil o problemă mai de durată pe fondul reorientării către alte surse de energie“, a adăugat oficialul.
Mai mulţi specialişti din industria energiei au sugerat că majorările recente de preţuri, în special la gaze naturale, sunt accentuate de noile politici pe climat ale UE. Oficialii UE insistă, însă, că vina nu aparţine comunităţii europene. În opinia lui Lagarde, această tranziţie va împinge preţurile în sus pentru o perioadă şi probabil, ulterior, va avea un oarecare impact deflaţionist.
Criza energetică provoacă probleme şi în sectorul îngrăşămintelor, un producător european anunţând că-şi reduce producţia din cauza preţurilor ridicate la gaze.
Vitol Group, cel mai mare trader petrolier independent al lumii, se aşteaptă ca petrolul să urce la peste 80 de dolari, criza energiei urmând să determine o creştere a cererii mondiale de ţiţei.
Unele guverne, în special cele din Spania, Grecia şi Franţa au început să intervină pentru a diminua impactul asupra cetăţenilor. Recent, Italia a promis subvenţii energetice de 3 miliarde de euro pentru a-şi menţine redresarea economică ameninţată de criza energetică, potrivit Financial Times.
Gigantul rus Gazprom, acuzat că ar contribui la această criză a energiei, a anunţat că îşi pregăteşte masivul câmp Urengoy din Vestul Siberiei de producţie de vârf în viitorul sezon de încălzire, notează Bloomberg.