Avertisment privind noua lege a pensiilor. Majorarea vârstei de pensionare poate duce la pensionarea imediată a peste o mie de judecători

Avertisment privind noua lege a pensiilor. Potrivit proiectului legislativ asumat de coaliția de guvernare, magistrații vor putea să beneficieze de pensia de serviciu doar dacă au o vechime de minimum 25 de ani în funcțiile respective și au împlinit vârsta de cel puțin 48 de ani. De asemenea, se preconizează atingerea vârstei de 65 de ani pentru pensionare în rândul magistraților până în 2045, ceea ce ar însemna o ajustare graduală a vârstei de pensionare în sistemul judiciar.

Avertisment privind noua lege a pensiilor. Avertismentul judecătorilor

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a avertizat că noul proiect al coaliției de guvernare poate duce la pensionarea imediată a peste o mie de magistraţi.

”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează un nou apel Preşedintelui interimar al României, Parlamentului României şi Guvernului României cu privire la reformele necesare în domeniul justiţiei şi la necesitatea abţinerii în privinţa adoptării unor acte normative de natură a afecta negativ statutul constituţional al magistraţilor.

Legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente.

Alte articole

Pensii 2025. DOCUMENTUL care trebuie depus de zeci de mii de români până pe 31 martie pentru a nu pierde pensia

Românii ar putea pierde din nou bani la pensie. Calculul ce încurcă mărirea promisă pentru pensionarii din țară

Nu numai că autorităţile relevante nu au reacţionat sub nicio formă pentru a corecta erorile de legiferare din 2022, dar constant, aproape în fiecare an, ori de câte ori există perioade electorale, propun intempestiv modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării magistraţilor, ceea ce reprezintă o afectare a independenţei şi a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exerciţiu la data modificării acestor dispoziţii şi care ar putea determina pensionarea imediată a peste 1000 de magistraţi.

Citește și Eliminarea pensiilor magistraților, imposibilă. Tudorel Toader: „Este un drept, nu un privilegiu” | EXCLUSIV

Statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori în câţiva ani, în scopuri electorale ori pentru a determina crize de personal şi pensionarea a mii de judecători.

Acest dezastru se poate realiza imediat prin recenta propunere legislativă care, sub pretextul îndeplinirii cerinţelor din «Jalonul 215. Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, PNRR», schimbă din nou statutul magistraţilor, sub aspecte asupra cărora Curtea Constituţională a României a trasat linii roşii clare, iar Comisia Europeană a emis o evaluare pozitivă”, a transmis Forumul Judecătorilor, potrivit Mediaflux. 

Organizaţia precizează că afirmă că, urmare a Deciziei nr.724 din 19 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale, nu există informaţii potrivit cărora Comisia Europeană ar fi solicitat Guvernului României să mărească din nou vârsta şi vechimea de pensionare, iar pensia de serviciu să se stabilească într-un cuantum de 65% (redus de la 80%) din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării, pentru că este evident că acest aspecte sunt neconstituţionale, aşa cum reiese şi din Decizia nr.467 din 2 august 2023 a Curţii Constituţionale.

Citește și Pensii 2024. Lăcomia magistraților nu are limite! Vor primă de pensionare echivalentă cu șapte salarii

”De altfel, textul tranzitoriu propus este precar redactat, lipsit de logică matematică, întrucât face să rămână fără niciun efect o parte semnificativă a situaţiilor practice existente, respectiv ipoteza magistraţilor născuţi începând cu anul 1981, aceste persoane putând beneficia de pensia de serviciu doar la împlinirea vârstei maxime de pensionare, indiferent de vechimea în funcţie acumulată, contrar deciziilor Curţii Constituţionale”, au mai transmis judecătorii.

Potrivit acestora, Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, emisă de Consiliul Europei, stabileşte în mod indubitabil un reper fundamental în materie: ”cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerări”.

”Deciziile Curţii Constituţionale a României nu s-au născut din neant, printr-un complot al unor judecători constituţionali, aşa cum afirmă diverse voci neavizate, ci au urmat tot aceste principii europene, România fiind stat membru al Consiliului Europei. De asemenea, Codul Statelor Unite ale Americii, Capitolul 28, Secţiunea § 371, stabileşte clar că un judecător, dacă alege să se pensioneze, „va primi, pe tot parcursul vieţii sale, o anuitate egală cu salariul pe care îl primea la momentul pensionării” (spre exemplu, pentru anul 2025, salariul pentru judecătorii de la curţile de apel din SUA a fost de 262.300 USD, sumă care va constitui şi cuantumul pensiei lor anuale, în caz de eliberare din funcţie prin pensionare)”, mai arată judecătorii în comunicat.

Potrivit acestora, Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr.724 din 19 decembrie 2024, a criticat tocmai faptul că legiuitorul nu a respectat principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.

”Aceste considerente ale deciziei Curţii Constituţionale fixează un obiectiv primordial, respectiv faptul că valoarea pensiei de serviciu să fie cât mai apropiată posibil de aceea a ultimei remuneraţii primite, ceea ce înseamnă că baza de calcul al pensiei de serviciu trebuie să fie cât mai apropiată de cuantumul venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat, respectiv a funcţiei, gradului profesional şi vechimii avute. Singura marjă de apreciere lăsată de Curtea Constituţională a României vizează acele pensii ale unor magistraţi stabilite anterior anului 2023, al căror calcul a condus la venituri mult mai mari decât ultima remuneraţie primită, diferenţe asupra cărora Comisia Europeană a indicat că ar fi generatoare de inechităţi”, au mai transmis judecătorii.

Aceştia afirmă că, price reglementare referitoare la salarizarea şi stabilirea pensiilor magistraţilor trebuie să respecte cele două principii, al independenţei justiţiei şi al statului de drept, cadrul constituţional actual fundamentând securitatea financiară a magistraţilor.

”Reafirmăm că, pentru a nu fi distruse complet fundamentele justiţiei române, Preşedintele interimar al României, Parlamentul României şi Guvernul României trebuie să înţeleagă că sunt urgent necesare reforme reale în justiţie, care să pună în aplicare hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi cerinţele organismelor europene şi internaţionale relevante, mai ales Comisia de la Veneţia şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică”, se mai arată în comunicatul de presă.

Judecătorii avertizează cu greve

„Având în vedere informațiile prezentate în spațiul public referitoare la un proiect de act normativ asumat de coaliția de guvernare, de natură să modifice din nou legislația referitoare la pensionarea judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii precizează că nu a fost consultat în niciun fel cu privire la un astfel de demers și nu are cunoștință de conținutul acestui proiect”, a informat CSM într-un comunicat.

Potrivit acestuia, Consiliul atrage atenția că „orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar”.

Pe de altă parte, atrage atenția CSM, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar.

„Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești. În același timp, lipsa de transparență care însoțește demersul normativ preconizat este, la rândul său, de natură să accentueze incertitudinile magistraților și riscurile pe care acestea le pot genera din perspectiva stabilității resursei umane”, încheie Consiliul.