Avertismente de la BNR: Riscuri privind cursul euro-leu, deficitele mari şi politica fiscală

Conducerea BNR arată că noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii inflaţiei în primele trei luni ale acestui an, dar mai puțin decât era evidenţiat în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei. Noile evaluări BNR indică creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025, relativ similare previziunilor anterioare. Membrii Consiliului BNR spun că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne, conform site-ul oficial al instituţiei.

„Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne.

Ilie Bolojan, cel mai sumbru scenariu: „România ar putea intra în incapacitate de plată, sunt zone ale statului scăpate de sub control”

Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum şi la evoluţiile şi politicile economice din state dezvoltate, cu potenţiale implicaţii inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore şi asupra mişcărilor de pe piaţa financiară internaţională”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 15 ianuarie 2025, când Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Alte articole

BNR, veşti importante pentru banii românilor. Ce se întâmplă cu sumele investite în titluri de stat şi cu economiile în valută

Avertisment cumplit de la BNR. Sunt vizaţi toţi românii, ce se întâmplă cu banii lor în 2025

S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, pe seama împrumuturilor populaţiei, a căror componentă în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în condiţiile maximului istoric atins de fluxul creditului pentru locuinţe şi ale valorilor ridicate înregistrate de creditele noi pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.

BNR, despre inflație

Membrii Consiliului BNR au mai arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026.

Acţiunea dezinflaţionistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi mai modestă decât s-a previzionat anterior, date fiind evoluţia recentă a preţului combustibililor şi a cotaţiei ţiţeiului, dar şi efectele persistente de sens opus exercitate asupra dinamicii preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din 2024 şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri, precum şi de creşterea consumului de energie în lunile de iarnă.

În ceea ce priveşte evoluţiile pe termen scurt, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.

S-a observat că descreşterea din trimestrul I 2025 va fi antrenată într-o proporţie însemnată de factori pe partea ofertei, în principal de efecte de bază manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază şi pe segmentul combustibili. Acţiunea dezinflaţionistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi însă mai modestă decât s-a previzionat anterior, date fiind evoluţia recentă a preţului combustibililor şi a cotaţiei ţiţeiului, dar şi efectele persistente de sens opus exercitate asupra dinamicii preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din 2024 şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri, precum şi de creşterea consumului de energie în lunile de iarnă, au remarcat membrii Consiliului.

Avertisment cumplit de la BNR. Sunt vizaţi toţi românii, ce se întâmplă cu banii lor în 2025

Totodată, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidenţiind incertitudinile asociate previziunilor privind preţurile alimentelor şi energiei în contextul legislaţiei în domeniu şi al mişcării cotaţiilor pe pieţele en-gros, alături de cele privind traiectoria viitoare a cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile tensiunilor geopolitice şi comerciale.

În ceea ce priveşte factorii fundamentali, s-a convenit că, pe termen foarte scurt, aceştia vor continua să-şi atenueze presiunile inflaţioniste în linie cu evaluările precedente, dată fiind probabila restrângere a excedentului de cerere agregată la valori foarte scăzute în trimestrele IV 2024 şi I 2025, dar în condiţiile unei cereri de consum încă robuste şi ale creşterii alerte a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, deşi în decelerare în raport cu ritmurile atinse în primele trei trimestre din 2024. Efecte dezinflaţioniste mai evidente sunt însă de aşteptat pe acest orizont de timp din temperarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, mai lentă, totuşi, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

În discuţiile referitoare la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar în contextul unor evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cel puţin în ultimul trimestru din 2024.

Astfel, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, creşterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susţinută şi în trimestrul IV 2024 prioritar de consumul privat, în timp ce din partea formării brute de capital fix este posibil un aport negativ semnificativ, atribuibil în principal activităţii din construcţii. În cazul exportului net, se conturează însă o nouă scădere a impactului contracţionist, deşi modestă, în condiţiile în care variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii s-a mărit uşor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-şi ecartul negativ faţă de cea a importurilor, care a rămas constantă. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea faţă de perioada similară a anului precedent, în timp ce deficitul de cont curent şi-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanţelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.

„Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa previziunilor decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri”, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri la pachetul de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent şi implementat din debutul acestui an în scopul consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, dar şi cu procedura de deficit excesiv, corespunzător noului cadru de guvernanţă economică al UE.

În acelaşi timp, au fost evidenţiate incertitudinile şi riscurile mari induse la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de mersul economiei globale/europene şi al comerţului internaţional, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice şi al măsurilor de politică economică aplicate de state dezvoltate.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al conflictelor geopolitice şi al consolidării bugetare, precum şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile consemnate de rata anuală a inflaţiei în ultimele trei luni ale anului 2024, în urma cărora aceasta s-a mărit pe ansamblul trimestrului IV mai mult decât s-a anticipat, urcând la 5,14% în decembrie, de la 4,62% în luna septembrie. S-a arătat că avansul a fost determinat în principal de scumpirea combustibililor – prioritar sub impactul aprecierii semnificative a dolarului SUA pe piaţa financiară internaţională –, şi într-o mică măsură de noile majorări înregistrate de preţurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului 2024 şi al măririi cotaţiilor unor mărfuri.

În acelaşi timp, s-a observat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent, menţinându-se până în decembrie la nivelul de 5,6%, similar celui de la finele trimestrului III, în condiţiile în care accelerarea pe mai departe a creşterii în termeni anuali a preţurilor alimentelor procesate a fost însoţită în trimestrul IV 2024 de încetinirea considerabilă a ritmului dezinflaţiei pe segmentul mărfurilor nealimentare şi de menţinerea constantă a acestuia în cazul serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân  ridicate, au punctat mai mulţi membri ai Consiliului.

În urma analizei, s-a concluzionat că recentul comportament al inflaţiei de bază reflectă influenţele contrare relativ egale venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din costurile salariale crescute, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

În acest context, s-au făcut referiri la creşterea înregistrată de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum în intervalul octombrie-noiembrie, după şapte trimestre de scădere, precum şi la cotele ridicate sau în ascensiune ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor din trimestrul IV 2024. În acelaşi timp, s-a sesizat că anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au menţinut până la finele anului 2024 marginal sub limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei, unde au coborât în luna iulie, iar venitul disponibil real al populaţiei şi-a accelerat în septembrie-octombrie creşterea, în contextul măririi transferurilor sociale, precum şi în corelaţie cu dinamica înaltă a salariului net real.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a stagnat în trimestrul III 2024, după ce a crescut cu 0,1% în termeni trimestriali în precedentele trei luni, apreciind că, în contextul dat, excedentul de cerere agregată a continuat să se restrângă relativ în linie cu previziunile.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,2% în trimestrul III, de la 0,9% în trimestrul anterior, deşi consumul gospodăriilor populaţiei şi-a temperat întrucâtva creşterea alertă, iar dinamica anuală a formării brute de capital fix şi-a prelungit descreşterea abruptă, coborând la un nivel doar uşor pozitiv – un minim al  ultimelor 9 trimestre. S-a observat că impactul acestora asupra dinamicii anuale a PIB a fost mai mult decât contrabalansat de scăderea considerabilă, cu peste două treimi, a contribuţiei negative a exportului net, pe fondul descreşterii sensibil mai pronunţate a variaţiei anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea evidenţiată în cazul volumului exporturilor. Comprimarea decalajului dintre acestea a antrenat şi o decelerare semnificativă în trimestrul III 2024 a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial şi a celui de cont curent, comparativ cu trimestrul precedent, au remarcat membrii Consiliului.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au convenit că cele mai recente date şi sondaje de specialitate indică o scădere notabilă a gradului de încordare a pieţei în trimestrul III 2024, în linie cu evaluările precedente, dar şi o stopare în trimestrul IV, probabil temporară, a tendinţei descendente a acestuia. Astfel, s-a sesizat că efectivul salariaţilor din economie şi-a reluat creşterea lunară în septembrie şi a continuat să se mărească în octombrie 2024, într-un ritm relativ alert, iar rata şomajului BIM s-a redus la 5,4% în octombrie şi la 5,3% în noiembrie, după creşterea la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III. Totodată, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au întrerupt declinul în octombrie şi s-au menţinut stabile în următoarele două luni, încetinindu-şi astfel scăderea în termeni trimestriali, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accentuat descreşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, pe seama evoluţiilor din industrie şi construcţii.

Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi cea similară a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-au mărit însă în trimestrul III – la 16,7%, respectiv la 18,6% –, în principal sub impactul majorării salariului minim pe economie din luna iulie, iar după scăderea consemnată în octombrie, au rămas înalte, fiind pe mai departe preocupante din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au susţinut în mai multe intervenţii membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a apreciat că noua majorare a nivelului salarizării minime şi eliminarea unor facilităţi fiscale în debutul anului 2025, alături de decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, sunt de natură să alimenteze presiunile asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat, inclusiv în contextul deficienţelor structurale ale pieţei muncii, dar şi pe fondul evoluţiei recente a inflaţiei, precum şi a consumului populaţiei. În sens contrar sunt însă de aşteptat să acţioneze măsurile de politică a salariilor şi angajărilor din sectorul public implementate în 2025 în scopul consolidării bugetare, precum şi situaţia cererii externe şi incertitudinile asociate perspectivei acesteia în actualul context global, alături de recursul în creştere la muncitori extracomunitari, dar şi la tehnologizare, au considerat membrii Consiliului.

Citeşte şi: Precizări esenţiale de la ANAF. Ce se întâmplă cu banii românilor în 2025, anunţul este oficial

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile însemnate consemnate de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare în a doua parte a lunii noiembrie, precum şi parcursul liniar ulterior al acestora. În acelaşi timp, s-a remarcat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au accentuat şi şi-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilităţii ridicate a apetitului global pentru risc, dar şi pe fondul incertitudinii generate de evenimentele electorale derulate în noiembrie şi în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziţia fiscală şi cea externă a economiei.

Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în lunile noiembrie şi decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce faţă de dolarul SUA, leul a continuat să înregistreze deprecieri notabile în acest interval, în condiţiile întăririi pronunţate a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.