Potrivit lui Mugur Isărescu, creşterea rezervelor valutare, la care se adaugă aurul, a permis această stabilitate în ultimii ani, pentru că rezerva valutară şi de aur acoperă numerarul din circulaţie. La finalul lunii martie, rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR (valută şi aur), erau de 71,5 mld. euro, rezervele valutare fiind de 61,9 mld. euro. La începutul anilor 2000, rezerva valutară a Băncii Naţionale nu depăşea 2 miliarde de dolari.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat importanța contribuției experților americani în conturarea cadrului legislativ care reglementează funcționarea instituției. Independența BNR a fost consolidată, în mare parte, datorită sprijinului oferit de specialiști internaționali, printre care s-a remarcat în mod deosebit o expertă venită de la Rezervele Federale din Kansas, care a oferit un aport considerabil în anii ’90, o perioadă de tranziție dificilă pentru România.
Ulterior, după integrarea țării în NATO și Uniunea Europeană, începând cu anii 2000, BNR a adoptat o nouă strategie de politică monetară – țintirea inflației. Această schimbare a condus la o reducere semnificativă a inflației și a dobânzilor. Totuși, odată cu afluxul de capital străin care a început să intre masiv în economie după anul 2004, leul s-a apreciat considerabil în raport cu euro, un fenomen care a adus și unele dezavantaje economiei românești.
Pe fondul acestei abundențe de valută, cursul de schimb a fost supus unei presiuni de apreciere, iar moneda europeană a ajuns să valoreze 3 lei, comparativ cu 4 lei anterior, o evoluție care nu reflecta în mod real starea economiei românești, ci doar efectul fluxurilor de capital.
Guvernatorul a comparat această situație cu o „inundație” de valută, sugerând că presiunea exercitată asupra cursului de schimb a fost mai dificil de gestionat decât perioadele de secetă economică. Banca Națională a intervenit în acea perioadă, cumpărând valută la un curs scăzut și revânzând-o ulterior când piața s-a reechilibrat, evitând astfel efecte destabilizatoare majore.
Isărescu a atras atenția că BNR nu are libertatea de a influența cursul valutar în același mod în care o pot face actorii privați, precum băncile comerciale sau traderii de pe piața valutară. Instituția are un rol de stabilizator și nu se implică în speculații sau manevre de arbitraj.
Anul 2025 marchează și două decenii de la denominarea leului, o măsură prin care moneda națională a fost simplificată prin eliminarea a patru zerouri. Această reformă monetară a avut efecte durabile și a contribuit la creșterea încrederii în stabilitatea sistemului monetar.
Guvernatorul a mai precizat că Banca Națională depune eforturi constante pentru a comunica clar publicului politicile sale și rațiunile din spatele deciziilor luate. Unele explicații sunt bine primite, altele mai puțin, dar transparența rămâne un obiectiv important pentru instituție, scrie ZF.