Într-o lucrare publicată la începutul lunii iulie de către cercetătorii de la UTMB Galveston, de la Școala de Medicină a Universității Tulane, de la Universitatea din Pittsburgh și de la mai multe instituții naționale de sănătate publică au fost prezente dovezi că noul coronavirus supraviețuiește mult mai mult atunci când este transportat în aer, comparativ cu datele care se știau despre acest lucru, potrivit communityimpact.com, citat de gândul.ro.
În timp ce cercetăriile de la începutul pandemiei arătau că virusul supraviețuiește în aer aproximativ trei ore, directorul laboratorului național Galveston, Scott Weaver, a declarat în timpul webinarului că noua cercetare arată că noul COVID-19 poate supraviețui cel puțin 16 ore în aer, într-un aerosol. Aerosolii sunt definiți ca o aglomerație de picături care nu depășesc cinci microni.
Coronavirusurile nu sunt noi pentru experţii din domeniul medical, a adăugat Weaver, dar lucrarea puplicată recent a arătat că acesta supraviețuiește în aer mai mult decât coronavirusurile anterioare. La sfârșitul anului 2002, un focar de afecțiuni respiratorii a provocat aproximativ 7.000 de infectări în rândul oamenilor, începând din China și răspândindu-se pe o perioadă de șase luni. Acest focar de coronavirus, cunoscut sub numele de SARS, s-a terminat în vara lui 2003.
„Acesta a fost într-adevăr semnal de alarmă care ar fi trebuit să ne arată că avem nevoie de noi informații despre aceste coronavirusuri. Chiar și înainte de 2002 știam că coronavirusurile au cauzat o serie de boli”, a mai punctat specialistul.
Un alt virus cunoscut sub numele de coronavirus transmisibil la oameni, lilieci și cămile este MERS care s-a răspândit în Orientul Mijlociu, dar nu numai. Prima raportare a unei infectări a fost în 2012. Weaver a precizat că MERS nu s-a răspândit la fel de mult de la persoană la SARS.
Înainte de focarul SARS din 2002, se credea că aceste coronavirusuri declanșează o răceală comună sau boli ușoare, de sezon, precum gripa. Aceste coronavirusuri nu au primit prea multă atenție, a mai punctat specialistul, deoarece acestea nu reprezentau un risc grav pentru oamenii sănătoși.
O altă diferență majoră între coronavirusurile anterioare și COVID-19 este lipsa sursei – nu se știe cu exactitate unde sau cum a apărut acest virus, a precizat Weaver.
Primele rapoarte despre o boală pulmonară au venit în decembrie 2019 din China, însă specialistul precizează că probabil primele cazuri au apărut înainte.
În ianuarie, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că virusul se transmite de la om la om. Începând din luna februarie, din ce în ce mai multe dovezi arată că transmiterea aeriană este cea care și în prezent cauzează un grad de răspândire foarte mare a bolii.
În cadrul cercetării, virusul COVID-19 a fost crescut în cantități mari și dus la o unitate de aerobiologie din Galveston, unde aerosolii au fost creați intenționat pentru a efectua infectări experimentale ale animalelor. Aerosolii erau controlați, picăturile fiind puse în camere speciale care erau monitorizate de-a lungul timpului pentru a vedea cât a supraviețuit virusul.
În încheierea acestei lucrări se susține încă o dată faptul că transmiterea aeriană a virusului este motivul pentru care se răspândește atât de eficient, a mai explicat specialistul.
„Trebuie să luăm cu adevărat… măsuri pentru a limita densitatea oamenilor, pentru a purta măști atunci când se află în medii riscante”, a îndemnat acesta.
Experții în boli infecțioase au subliniat faptul că distanțarea socială nu este eficientă pentru a opri răspândirea virusului, mai ales ținând cont de noile descoperiri prezentate în lucrarea de specialitate.
Susan McLellan, directorul medical al unității de îngrijire a paciențilorde la UTMB, a declarat că, la început, medicii se bazau pe experiența anterioară cu celelalte coronavirusuri pentru a încerca să ghicească cum se va manifesta SARS-CoV-2 și cum pot fi tratați pacienții. Pe măsură ce se află informații noi, recomandările pentru public trebuie să se schimbe, a punctat aceasta.
„Aceasta este o situație în care învățăm constant. Informațiile pe care le obținem acum despre persistența acestor aerosoli … arată clar că distanțarea socială nu funcționează”, a mai precizat Susan.
Potrivit acesteia, una dintre cauzele care provoacă o manifestare gravă a bolii în rândul anumitor pacienți este faptul că organismul are un răspuns imunologic supracompensat. Prin urmare, terapiile și tratamentele clinice implică atât încercarea de a opri răspândirea virusului, cât și tratarea răspunsului imunologic.
„În ceea ce privește evoluția bolii, lucrurile stau destul de groaznic”, a punctat aceasta adăugând că doar un grup mic de pacienți cu COVID-19 la UTMB au peste 65 de ani.
Primele simptome ale virusului sunt foarte variate: Oamenii descriu simptome precum oboseala, durerile musculare și durerile de gât, dar nu și febră sau dificultăți de respirație. Abia la aproximativ o săptămână după infectare pacientul manifestă dificultăți de respirație, moment în care va veni la un spital.
Din cauza diferitelor reglementări referitoare la subiecții umani, procesul de începe a unui studiu clinic poate dura și luni întregi, însă specialiștii susțin că această perioadă ar trebui diminuată.
„Acordarea de medicamente experimentale oamenilor – sau utilizarea lor într-un mod experimental, dacă o faci pentru cercetare – există o cantitate foarte mare de controale și reglementări pentru protejarea subiecților umani”, a punctat specialistul.