Avertismentul lui Mugur Isărescu. Cum îşi propune guvernatorul BNR să contracareze creşterea inflaţiei

„Poziţia prudenţială şi financiară a sectorului bancar românesc – principala sursă de finanţare a economiei – este adecvată. Cu toate acestea, riscurile sunt în creştere atât la nivel local, cât şi internaţional. Rata capitalului total a rămas adecvată, peste media UE, dar rezerva de capital s-a redus o dată cu valoarea de piaţă, din cauza creşterii rapide a ratei dobânzii. Calitatea activelor a continuat să se îmbunătăţească, rata creditelor neperformante scăzând la niveluri europene şi acoperirea creditelor neperformante de către provizioane menţinându-se la niveluri semnificativ mai mari decât media europeană; profitabilitatea a crescut”, a declarat Mugur Isrescu în discursul de la conferința „Investiţii în vremuri dificile: cum pot prospera firmele româneşti în noul context?”.

Isărescu a vorbit și despre perspectivele creșterii economice în acest an. Guvernatorul BNR a menționat că, „pentru 2022, creşterea anuală a PIB-ului real este estimată să ajungă la circa 5%, mai mică decât cea înregistrată în 2021. Pentru anul trecut, creşterea a fost determinată de avansul substanţial din prima parte a anului . În 2023, se preconizează că activitatea economică internă va pierde un avânt semnificativ, din cauza anumitor influenţe negative substanţiale. O contribuţie favorabilă la creşterea economică va veni, în special pe termen mediu, din fondurile europene, inclusiv din programul Next Generation EU”.

„Sectorul bancar din România se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi: aşteptările cu privire la un risc mai mare de nerambursare a împrumuturilor din sectorul privat pe fondul înrăutăţirii condiţiilor macroeconomice, incertitudinea cu privire la evoluţiile viitoare şi creşterea serviciului datoriei din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor, legătura strânsă între sectorul bancar şi sectorul guvernamental şi polarizarea instituţiilor de credit în funcţie de dimensiune.

Încetinirea creditării, care a început în al doilea semestru al anului 2022, s-a datorat şi creşterii costurilor de finanţare pe fondul înăspririi atât a politicii monetare, cât şi a standardelor de credit. În al doilea trimestru al anului 2022, băncile au înăsprit standardele de creditare pentru împrumuturile acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor şi era de aşteptat să continue să facă acest lucru în trimestrul al treilea din 2022. Criza energetică prelungită, tensiunile geopolitice accentuate şi incertitudinea crescândă despre perspectivele economice au determinat băncile să reevalueze nivelul de risc”, a mai spus guvernatorul.

Alte articole

BNR, avertisment pentru banii românilor: „Sunt două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever”

Primă anti-inflație de 3000 de euro. Cine sunt angajații care primesc acest bonus

Citeşte şi: O nouă realizare a lui Dorin Umbrărescu. Firma omului de afaceri are cel mai avansat şantier din PNRR

„În ceea ce priveşte provocările ridicate de schimbările climatice şi eficienţa energetică, din mai 2022, BNR a început să colecteze informaţii despre împrumuturile verzi de la bănci. Datele arată că, în perioada mai – septembrie 2022, companiile au contractat împrumuturi verzi în valoare totală de 976 milioane lei (0,56% din portofoliul de credite corporative). Compoziţia acestor împrumuturi verzi a fost dominată de creditul pentru clădiri verzi (42%), urmat de creditele pentru energie electrică şi sisteme de încălzire şi răcire (24%) şi cele pentru eficienţă energetică (13%)”, a anunțat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a făcut referire la responsabilităţile Băncii Naţionale a României, menţionând că instituţia îşi propune să ancoreze aşteptările inflaţioniste pe termen mediu, să readucă rata anuală a inflaţiei la ţintă, într-o manieră care să conducă la realizarea unei creşteri economice durabile. Se estimează că rata anuală a inflaţiei IPC va urma o traiectorie descendentă treptat, dar va rămâne uşor peste banda de variaţie a ţintei şi anul viitor, relatează Agerpres.ro.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.

Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) au semnat anul trecut finanţări în valoare de 1,01 miliarde euro pentru noi investiţii în România, inclusiv fonduri pentru construirea unui nou spital regional în Craiova şi reabilitarea a 26 de spitale şi unităţi medicale mai mici din toată ţara. România urmează să primească aproape 30 miliarde euro sub formă de granturi şi împrumuturi din Mecanismul UE de redresare şi rezilienţă, iar anul trecut BEI a primit prima cerere de finanţare pentru implementarea PNRR pentru perioada 2021-2027 în România.

Citeşte şi: VOUCHERE FACTURI 2023. Marcel Boloş: Haos total, doar 500 de mii de familii şi-au plătit facturile, deşi au fost distribuite carduri pentru 2 milioane de locuinţe