Avertizare COD GALBEN de vreme rea. Potrivit meteorologilor, toată ţara se află sâmbătă până aproape de miezul nopţii sub Cod galben de instabilitate atmosferică.
Citeşte şi Prognoza meteo 26 iunie. După vremea caniculară, revin furtunile în mare parte din ţară
Până la ora 23:00, instabilitatea atmosferică se va accentua şi se va extinde astfel încât în toate regiunile ţării vor fi perioade cu vijelii, averse torenţiale, descărcări electrice şi grindină, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
În intervale scurte de timp cantităţile de apă vor depăşi local 20 – 40 litri/mp.
Meteorologii au emis, sâmbătă şi Cod Portocaliu de vijelii puternice, grindină, ploi abundente.
În intervalul 26 iunie, ora 12:00 – 26 iunie, ora 23:00, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova și local în Transilvania și la munte, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică deosebit de accentuată. Aceasta se va manifesta prin vijelii puternice, intensificări ale vântului cu rafale de peste 80…100 km/h, frecvente descărcări electrice, grindină de medii și mari dimensiuni și averse torențiale. În intervale scurte de timp cantitățile de apă vor depăși local 35…50 l/mp și izolat 70 l/mp.
În intervalul de valabilitate: 26 iunie, ora 23:00 – 27 iunie, ora 21:00 sunt vizate fenomene de instabilitate atmosferică și cantități de apă însemnate.
Potrivit meteorologilor, în intervalul menționat îndeosebi în zonele de deal și de munte precum și în centrul, sudul și sud-estul țării vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină și vijelii. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși pe arii restrânse 25…30 l/mp.
Potrivit meteorologilor, vremea va fi instabilă şi în Bucureşti pe parcursul zilei de sâmbătă. Cerul va avea înnorări şi, mai ales după-amiaza şi seara, vor fi perioade cu vijelii, intensificări ale vântului, grindină, averse torenţiale şi frecvente descărcări electrice. Cantităţile de apă vor fi de 10 – 20 litri/mp, iar în unele cartiere de peste 25 litri/mp.
Temperatura maximă, mai scăzută decât în ziua precedentă, se va situa în jurul valorii de 30 de grade Celsius.
Un val de aer saharian a pus stâpânire pe România de câteva zile. Praful saharian adus din Africa de curenții de aer din atmosferă a intrat pe teritoriul României încă de joi şi se va face simțit mai ales vineri, 25 iunie și sâmbătă, 26 iunie. Joi, vestul ţării s-a confruntat cu temperaturi de până la 41 de grade la umbră.
Sâmbătă, 26 iunie, întreaga țară va fi acoperită de praf saharian, îndeosebi sudul țării, urmând ca duminică să iasă de pe teritoriul României.
Profesorul de fizică Silviu Gurlui a explicat că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o “mai blândă” și este un bun fertilizant. Praful fertilizează solul și oceanele cu fier și diverse minerale de care plantele și fitoplanctonul au nevoie pentru a crește.
Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.
„Pina maine dupa amiaza avem praf saharian. Valul a intrat de astazi prin vestul tarii. Timisoara pare cea mai acoperita. Moldova si Dobrogea, de aceasta data, sunt mai putin maturate de val. Praful saharian are parti bune dar mai ales parti neplacute.
Praful ridicat in aer perturba dinamica norilor si a precipitatiilor.
Uneori, in conditii date, tempereaza fenomenele meteo, adica devin mai blinde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci cind acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful contine particule micrometrice. In aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficienta energetica a panourilor solare.
Stratul opac va diminua intensitatea radiatiei ce ajunge pe panouri.
Praful are si un efect vital pentru viata plantelor din sol, din mari si oceane. Continutul mare de fier si fosfor asigura hrana acestor plante. Cele din apa, fitoplanctonul, reprezinta rezervorul principal de oxigen pentru noi toti, pentru toate vietuitoarele.
Este asadar un bun fertilizant al solului si util/hrana pentru fauna acvatica dar contribuie in aer la poluare, produce o reducere a radiatiei solare care ajunge la sol, modifica caracteristicile aerosolilor (modificari fizico-chimice, adica pot induce modificari in varii procese meteorologice), incalzeste gheata (topindu-se mai repede sub radiatia solara) si, mai important, in drumul lor lung prin aer, poate culege agenti patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetatie, etc ) sau particule nocive ce sint culese din zonele din Sahara unde cu ani in urma au fost facute teste complexe”, a explicat conf. univ. dr. Silviu Gurlui într-o postare pe Facebook.