Responsabilitatea lansării rachetei rămâne să fie stabilită, mai scrie Le Monde, care îl citează pe președintele rus Vladimir Putin cu declarația că ”Ucraina este responsabilă de această teribilă tragedie, care nu ar fi avut loc dacă în țară ar fi domnit pacea și dacă operațiunile militare nu ar fi fost reluate”. Le Monde scrie și că, de partea sa, Ucraina acuză Rusia și rebelii proruși că ar fi vinovații în acest caz.
Indiferent de cauză, știrile despre prăbușirea avionului în estul Ucrainei, lucru care a îndoliat cel puțin nouă țări, duc insurgența prorusă într-o nouă criză internațională. The New York Times amintește că, numai cu o zi înainte de prăbușirea avionului, Statele Unite impuseseră noi sancțiuni Rusiei din cauza sprijinului pe care îl acordă rebelilor separatiști din estul Ucrainei, situație care a redus la cel mai scăzut nivel din ultimii ani relațiile Est – Vest.
Ziarul scrie că premierul malaysian a discutat cu liderii din Ucraina și Olanda, care au promis cooperare totală, dar și cu președintele Statelor Unite, și îl citează cu declarația ”amândoi am căzut de acord că ancheta nu trebuie împiedicată în nici un fel”. Această propoziție scoate în evidență, mai scrie The New York Times, temerile că probele de la locul prăbușirii avionului ar putea fi falsificate sau chiar distruse, ținând cont de faptul că tragedia s-a produs într-o zonă controlată de separatiștii pro-Kremlin.
Acceptând ipoteza doborârii avionului cu o rachetă, ediția în limba engleză a cotidianului moscovit Pravda are și explicații pentru această acuzație: ”La 15 iulie, în regiunea Donețk a fost instalată o baterie de rachete de tip Buk. Raza de acțiune a acestor rachete este de 43 de kilometri. Avionul zbura la o altitudine de 10,6 kilometri. Reprezentanții republicii separatiste spun că milițiile lor nu au astfel de arme, cu care să poată lansa un astfel de atac”, mai scrie cotidianul moscovit.
Pravda citează experți militari din Rusia care au declarat că un avion care zboară la o înălțime de 10.000 de metri poate fi distrus numai cu rachete sol – aer de tipul S-300 sau Buk.
Pravda le acordă credit liderilor rebelilor din estul Ucrainei, care susțin că nu au astfel de armament, și preia o declarație a șefului auto-proclamatei ”Republici a Donețkului” care nu exlude varianta că avionul companiei Malaysia Airlines a fost doborât de armata ucrainiană.
De la Kuala Lumpur, cotidianul THE STAR îl citează pe premierul malaezian cu această afirmație. Premierul Datuk Seri Najib spune că autoritățile ucrainiene cred că aeronava a fost doborâtă în zbor, dar Malaezia nu poate în acest moment să verifice această ipoteză. ”Dacă se va dovedi că avionul a fost lovit de o rachetă, atunci cei vinovați de acest lucru trebuie aduși în fața justiției”, a spus oficialul de la Kuala Lumpur.
El a mai declarat că a vorbit cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut la rândul său o anchetă amplă și amănunțită, amintind însă de dificultatea de a realiza investigația într-o zonă controlată de rebelii proruși.
Acordând spații la fel de ample ca toate celelalte ziare acestei tragedii, de la Paris Le Figaro scrie și despre lansarea ofensivei terestre a armatei israeliene în Fâșia Gaza.
După mai multe zile de ezitare, guvernul israelian a dat undă verde unei operațiuni terestre în Fâșia Gaza. Importante forțe de infanterie, blindate și unități de artilerie, alături de unități de elită ale armatei au pătruns în mai multe zone, după zece zile de lovituri aeriene care au făcut mai mult de 240 de victime printre palestinieni, scrie Le Figaro.
Până la lansarea ofensivei terestre, Fâșia Gaza fusese lovită doar de aviația și marina israeliană, fără însă să reușească să pună capăt tirurilor de rachete spre Israel.
Obiectivul ofensivei de acum este să îi lovească și mai puternic pe militanții islamiști ai Hamas, explică Le Figaro, care îl citează pe premierul israelian Benyamin Netanyahu cu declarația că ”trebuie distruse cu prioritate tunelurile teroriste care permit infiltrarea de comandouri în Israel”.