Avocaţii din dosarul lui Liviu Dragnea cer rejudecarea procesului în care liderul PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni

„Trebuie spus ca in calitate de avocat am invocat aceasta nulitate absoluta in dosarul din apel, pentru clienta mea nu pentru altcineva, si ca am deplina incredere in modul de solutionare a ei de catre completul de judecata investit. Daca se va admite acest motiv de apel, solutia legala este trimiterea cauzei spre rejudecare in fond la un complet de 3 judecatori specializat pe judecarea cauzelor de coruptie, legal infiintat.

Nu ascult inca la zvonurile care spun ca la nivelul ICCJ s-a constientizat de ceva vreme aceasta vulnerabilitate majora – data de incalcarea flagranta de catre conducerea administrativa, din nou, a legii de organizare, asa cum a fost si cu completele de 5 – si s-a decis acoperirea ei prin deciziile ce vor fi luate. 

Chiar cred ca judecatorii supremi nu iau decizii in functie de agenda publica ori calendarul alegerilor. Daca sunt prea naiv vom vedea”, a scris pe Facebook avocatul Adrian Toni Neacşu, apărarea Olguţei Şefu, în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman.

Alte articole

Liviu Dragnea spune că îl va vota pe Nicolae Ciucă. ”Tot sistemul lucrează ca Simion să fie împins în turul 2”

Un fost membru al CSM a analizat motivarea CCR în cazul Dianei Șoșoacă și a concluzionat: ”O catastrofă din punct de vedere constituțional. Un abuz animalic la adresa regulilor democratice”

Concret, avocaţii vor rejudecarea fondului cauzei de către un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat pe fapte de corupţie. Avocatii mai spun că a fost constituit nelegal completul de 3 judecători care a pronunţat decizia în primă instanţă.

„Potrivit art 29 din Legea 78/2000, „Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.”

Cauzele de corupție nu sunt judecate de completele penale obișnuite ci doar de complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție.

Din 2003, de când există această formă a legii, ea fiind, tautologic, obligatorie, toate instanțele obișnuite au înființat, la început prin Hotărâri ale CSM iar mai apoi prin hotărâri ale colegiului de conducere, complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție. E vorba despre curți de apel, tribunale și judecătorii.

La o singură instanță nu există și nu au existat complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupție în prima instanță.

Evident, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin Recursul în interesul legii nr. 17/2018 ÎCCJ a stabilit deja, în materie civilă dar în interpretarea unor norme de organizare judecătorească comune cu penalul, că „Normele care reglementează competența materială procesuală (specializată) sunt în mod evident de ordine publică întrucât ocrotesc un interes public – buna administrare a actului de justiție, prin specializarea judecătorilor, necesară în raport cu complexitatea și numărul cauzelor.”

Prin Decizia 685/2018, CCR a sancționat deja ÎCCJ pentru nerespectarea legii în ce privește modul de constituire a completelor de 5 judecători.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu nerespectarea legii în ce privește înființarea completelor specializate pentru judecarea cauzelor de corupție și judecarea cauzelor în fond de către completele de 3 judecători cu nerespectarea principiului legal al specializării”, a mai arătat Toni Neacşu pe Facebook.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit un nou termen în procesul privind angajările fictive la Protecţia Copilului Teleorman pentru 15 aprilie. Liviu Dragnea trebuia să se prezinte la termenul de luni, însă este internat în spital.

Completul de cinci judecători de la ICCJ a decis, la termenul de luni, să amâne cauza. Astfel, a fost stabilit un nou termen în 15 aprilie, de la ora 11.00, conform informaţiilor postate pe portalul instanţei.

Procurorii DNA au cerut luni schimbarea încadrării faptelor de care este acuzat Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. Un martor în proces a declarat, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că aproape 80% dintre salariaţii de la DGASPC Teleorman cunoşteau faptul că două angajate ale instituţiei lucrau de fapt la PSD Teleorman, însă nu comenta nimeni „de frică” să nu îşi piardă locul de muncă.

Citeşte şi: Procurorii DNA cer schimbarea încadrării lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului UPDATE