Avocatul Poporului cere explicaţii de la Înalta Curte şi CSM cu privire la completurile de 3 judecători

UPDATE. Avocatul Poporului a înaintat adrese către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, prin care solicită, în esenţă, informaţii cu privire la reglementările succesive şi modalitatea de alcătuire a completurilor de trei judecători, a celor „specializate”, precum şi a completurilor penale, civile şi de contencios administrativ, de la Instanţa supremă şi de la celelalte instanţe.

De asemenea, arată sursa citată, Avocatul Poporului a cerut celor două instituţii şi punctul de vedere referitor la constituţionalitatea reglementărilor în materie (dispoziţiile legale, Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, înainte şi după intrarea în vigoare a Legii 255/2013, şi altele) din perspectiva considerentelor Deciziei nr. 685/2018 a Curţii Constituţionale a României.

Adresele au fost trimise după ce Avocatul Poporului a fost sesizat, printr-o serie de petiţii, cu solicitarea de a analiza posibilitatea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate asupra dispoziţiilor articolului 19 alineatul (3) şi articolului 52 alineatul (1) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celorlalte reglementări în materie, precum şi cu examinarea constituţionalităţii modului de constituire a completurilor de judecată, din perspectiva considerentelor Deciziei 685/2018 a CCR.

„După pronunțarea CCR și mai ales după motivarea deciziei de către Curte am primit mai multe sesizări referitoare la modul de constituire, la neconstituționalitatea acestuia, a modului de reglementare a completurilor de 3 judecători de la Înalta Curtea și unele care vizează alcătuirea completelor de la Curțile de apel și alte instanțe”, a afirmat Victor Ciorbea, sâmbătă.

Alte articole

Lovitură grea pentru angajaţii din spitale. Înalta Curte a decis că salariile nu trebuie să fie la nivelul maxim al anului 2022

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Întrebat ce pași a făcut în această anchetă, Ciorbea a spus că e analizată temeinicia petițiile, și că a cerut clarificări de la instanța supremă și CSM în acest sens. El a precizat că urmează să decidă dacă este cazul să sesizeze Curtea Constituțională sau nu.

„Nu putem vorbi de o anchetă. E vorba de analizarea petițiilor, a temeiniciei și aspectelor de neconstituționalitate. Am avut întâlniri cu o parte dintre cei care au făcut petiții. Iar săptămâna aceasta cu Adina Anghelescu, cu fostul președinte al Asociației Procurorilor, domnul profesor Dima, cu domnul Toni Neacșu, cu domnul profesor Adrian Severin. Am discutat pe larg și am ascultat argumentele dânșilor despre neconstituționalitatea alcătuirii completurilor. În baza acestor discuții, am formulat o adresă către ICCJ și una către CSM prin care am solicitat să ni se răspundă la mai multe întrebări pentru a avea o imagine clară cu privire la cele invocate în petiții și cu privire la cele susținute în mass-media privitor la constituționalitatea alcătuirii completurilor de la ICCJ, a Curților de Apel și celelalte instanțe din țară. În funcție de acestea vom adopta o decizie finală, dacă e cazul să ridicăm o excepție de neconstitionalitate la Curtea sau dacă nu e cazul să facem lucrul acesta”, a conchis Ciorbea.